Imagine

Modernizare si intretinere Drumuri Judetene (Cluj, 2018)

Modernizare si intretinere Drumuri Judetene, Cluj 2018 (sursa cjcluj.ro)

Consiliul Judetean Cluj a aprobat in 19 februarie 2018 lista de investitii si intretinere Drumuri Judetene in judetul Cluj:

Lucrari de modernizare si reabilitare:

In 2018 304 km de pe 26 drumuri judetene sunt programati spre a beneficia de ample lucrari de reabilitare și modernizare. Suma totala destinata finantarii lucrarilor fiind de 115.899.670 de lei.

1. DJ108C Manastireni – Calata -Margau
2. DJ107N Gura Risca – Somesu Rece
3. DJ107N Baisoara – Valea Ierii
4. DJ109B Fundatura – Cornesti
5. DJ107F limita Judet Alba – Luncani
6. DJ107L Petresti – Lita
7. DJ182E Chiuiesti – Manastirea Casiel
8. DJ105T Cluj – Napoca – Corus – Berindu
9. DJ161E Habadoc – Buza – Feldioara-Hodaie
10. DJ109D Jucu de Sus – DN1C
11. DJ108N Aghiresu – Lim. Jud. Salaj
12. DJ103J Sacuieu Vladeasa
13. DJ107P Gilau – Somesu Rece – Marisel – DN1R
14. DJ107M Luna de Sus – Baisoara – Buru – lim. Jud.AB
15. DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii
16. DJ150 Viisoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu
17. DJ107R Muntele Baisorii – Muntele Mare
18. DJ108B limita Judet Salaj – Bobalna – Viile Dejului
19. DJ151C limita Judet Mures -Tritenii de Jos
20. DJ161C Iclod – Alunis
21. DJ161C Alunis – Corneni
22. DJ161A Iuriu de Campie – Ceanu Mare
23. DJ108N Aghiresu – Lim.Jud. Salaj
24. DJ103H Sacuieu – DJ108C
25. DJ109D Jucu de Sus – DN1C
26. DJ161B Turda – Bogata – Calarasi

Lucrari de intretinere curenta si periodica:

Tot in 2018 38 drumuri judetene vor beneficia de lucrari de intretinere, iar suma alocata este de 70.000.000 de lei. Lucrarile de intretinere constau in plombari, burdusiri si curatiri ale acostamentelor, santurilor și podetelor, dar si (partial) asternere de covor asfaltic. Pe langa aceste lucrari in suma intra si serviciile de dezapezire pt ianuarie-martie 2018.

1. DJ103G pe sectoarele: DN75 – Cheia – Cheile Turzii / Tureni – DN1(E60) / DN1(E60) – Ceanu Mic – Aiton / Gheorgheni – Centura Ocolitoare – Borhanci
2. DJ103H Bologa – Sacuieu
3. DJ103K DN1(E60) Capusu Mare – Risca (DJ107L)
4. DJ103T DN1(E60) Feleacu – Releu Feleacu
5. DJ105S Centura Ocolitoare – Pata – Boju
6. DJ107J Valea Ierii (DJ107N) – Cerc
7. DJ107M pe sectoarele: DN1(E60)Luna de Sus – Vlaha – Sacel / Sacel – Iara – Buru – Lim. Jud. AB
8. DJ107P DN1(E60)Gilau – Somesul Rece – Marisel – DN1R
9. DJ107R Baisoara (DJ107M) – Statiune M. Baisorii
10. DJ107S Gura Rasca (DJ107N) – Maguri Racatau
11. DJ108C pe sectoarele: Leghia – DN1(E60) / DN1(E60) – Ardeova
12. DJ109 Rascruci (DN1C) – Borsa – Fodora – Aschileu Mic
13. DJ109A Chinteni – Vultureni – Dealu Jurcii (DJ108B)
14. DJ109B Cornesti – Tiocu de Sus – Osorhel (DJ108B)
15. DJ109C Gherla – Fizesu Gerlii – Santioana – taga – Camarasu (DN16)
16. DJ109D pe sectoarele: Sacalaia – Sic / Coasta – Visea
17. DJ150 Viisoara – Frata – Mociu
18. DJ150A Luna – Aeroport Luna
19. DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Campie
20. DJ161B Turda – Ploscos
21. DJ161 DN16 Gadalin – Bontida – DN1C – Dabica – Panticeu – Sarata
22. DJ161D pe sectoarele: Nires (DJ172F) – Unguras – Valea Ungurasului / Ceaba – Sanmartin – DJ109C
23. DJ161G pe sectoarele: Vaida Camarasu – DN16 / DN16 – Caianu
24. DJ161K DN16 – Barai
25. DJ764B DN1 – Baraj Dragan
26. DJ161E Habadoc – Diviciori
27. DJ103G pe sectoarele: Podeni – Moldovenesti / Cheile Turzii – Sandulesti
28. DJ103J Alunisu – Sacuieu (DJ103H) – Visagu
29. DJ103M DN1(E60)Valcele – Rediu – Aiton
30. DJ107N Valea Ierii (DJ107J) – Plopi – Gura Rasca
31. DJ107T Marisel – Maguri Racatau – Maguri
32. DJ109S Deus – Sanmartin – Giula – Borsa
33. DJ109V Padureni – Satu Lung – Giula (DJ109S)
34. DJ161C Corneni – Pintic
35. DJ161J DN16 – Rosieni – Geaca
36. DJ108K Lim.BH – DJ764B Baraj Dragan
37. DJ182F DN17(Cuzdrioara) – Valea Garboului – DN18B
38. DJ105T Salistea Veche – Berindu

Modernizare si reabilitare DJ, Cluj 2018

Intretinere curenta DJ, Cluj 2018

Ca si comparatie lista drumurilor propuse spre modernizare in 2017 o gasiti aici cand s-au alocat 103 milioane lei, iar lista drumurilor propuse pentru lucrari de intretinere in 2017 o gasiti aici cand s-au alocat 36.7 milioane lei pentru aproximativ 300 km de drum.

Vezi si: Municipiul Cluj Napoca – investitii propuse pentru mobilitate in 2018 sau Programul Operational Regional 2014-2020 pt Judetul Cluj sau Rectificari buget dezvoltare Judetul Cluj in 2017

PS: sursa imaginilor si a datelor – contul de Facebook al Consiliului Judetean Cluj

Cum se citeste documentul unui buget local

Intr-un text anterior prezentam un ghid introductiv despre administratia locala, in care nu am insistat prea mult pe sectiunea de bugete. Am facut doar trimiteri la doua carti, un site si doua analize, dar nimic mai mult despre cum un simplu cetatean fara cunostinte de specializata in materie de finante, economie, contabilitate (aici ma includ si pe mine) poate sa citeasca un buget local. Aici mi-am propus sa explic folosind un exemplu cum putem face acest lucru.
Descarcati de (de AICI) Bugetul General al Municipiului Campia Turzii pe anul 2017 si tineti-l deschis, pentru ca o sa fac constant referire la el – sesizati sublinierile cu portocaliu si adnotatiile de pe margine. O sa insist mai mult pe cheltuieli, iar pentru venituri o sa revin cu alta ocazie.

Hotararea de Consiliu Local
(in acest caz, HCL numarul 41/2017) este prezentata pe prima pagina a documentului

Raportul de specialitate

Paginile 2-10: Acest raport poate sa lipseasca, de exemplu la Municipiul Cluj Napoca nu apare. Daca totusi este prezent, el „detaliaza modul de stabilire a veniturilor si a structurii acestora pe surse, a alocarii cheltuielilor pe destinatii pentru bugetul local, precum si cel pentru activitatile si institutiile publice subordonate consiliului local„. Si avem si cateva informatii in plus despre cum sa citim mai usor documentul: „Veniturile sunt structurare pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole precum si paragrafe, dupa caz„.

Sectiunea de Functionare:
este partea de baza, obligatorie a bugetului local, care cuprinde veniturile necesare finantarii cheltuielilor curente pentru realizarea competentelor stabilite prin lege, precum si cheltuielile curente respective.” Adica mai simplu: plata salariilor si a cheltuielilor de zi cu zi (salarii, apa, curent, telefon, toner imprimanta, etc). Prima data sunt enumerate veniturile (pag 3-4) iar la finalul paragrafului aflam ca: „Totalul veniturilor ce se regasesc in buget la sectiunea de functionare este de 43.345 mii lei, dupa ce a fost propusa suma de 2.832 mii lei pentru sectiune de dezvoltare conform anexei 1„. Dupa aceea sunt prezentate cheltuielile (pag 4-8): „cheltuielile materiale au fost stabilite astfel incat sa fie asigurata cu prioritate plata utilitatilor, urmare de cheltuielile de intretinere, reparatii, contractele in derulare pentru achizitionarea de bunuri si servicii.” Dupa care sunt enumerate cheltuieliile pe capitole (ex: capitolul 51.02 Autoritati publice si actiuni externe). Dupa trecerea prin toate capitolele (ultimul capitol fiind 84.02 Transport), la finalul sectiunii aflam ca „suma totala a cheltuielilor pentru sectiunea de functionare, repartizata conform propunerilor de mai sus este de 43.354 mii lei„.

Sectiunea de Dezvoltare:
este partea complementara a bugetului local care cuprinde veniturile si cheltuielile de capital aferente politicilor de dezvoltare la nivel local. Si aici se trece in pag. 9-10 prin capitole  (ex: 65.02 Invatamant), iar la final aflam: total venituri la aceasta sectiune se ridica la suma de 6.432 mii lei„, iar 3.600 mii lei dintre acestia vin din excedent pentru sectiunea de dezvoltare.

Buget venituri proprii:
Tot la pag. 10 se prezinta si buget venituri proprii si propunerile pentru cheltuieli pentru entitatile care au si ele venit propriu (piete agricole, unitati de invatamant, sanatate). Detaliile le gasiti in anexele 3/1 – 3/4. Similar in anexele 4 – 4/5 se gasesc informatii despre bugetul Spitalului Municipal Campia Turzii. Nu intru in detalii aici.

Din pacate chiar pe acest exemplu lipseste o sumarizare in forma de tabel, cum gasim pe pagina nr. 3 a bugetului municipiului Cluj Napoca din 2016 (vezi aici)

Proiect buget de venituri si cheltuieli

In pag. 11-17 (anexa 1) gasiti sumarizarea bugetului pe surse si capitole. Observati in documentul descarcat marcajul cu portocaliu a informatiilor pe care le-am considerat mai importante. Informatiile sunt prezentate in urmatoarea ordine:

  • Functionare: venituri   (total: 43.354 mii lei)
  • Functionare: cheltuieli (total: 43.354 mii lei)
  • Dezvoltare: venituri    (total:   6.432 mii lei)
  • Dezvoltare: cheltuieli  (total:   6.432 mii lei)

In pag. 18-38 (anexa 1/1) se regasesc aceleasi informatii dar detaliate si organizate putin diferit:

  • Functionare + Dezvoltare: venituri (total: 46.186 mii lei – aici nu se calculeaza si cei 3.600 care vin din excedent). Si mai multe detalii pentru cheltuieli gasiti in anexele 1/2 – 1/28.
  • Functionare + Dezvoltare: cheltuieli (total: 49.786 mii lei – aici da)
  • Functionare: venituri   (total: 43.354 mii lei)
  • Functionare: cheltuieli (total: 43.354 mii lei)
  • Dezvoltare: venituri    (total:   6.432 mii lei)
  • Dezvoltare: cheltuieli  (total:   6.432 mii lei)

O sumarizare a cheltuielilor din aceste pagini am extras in tabelul urmator:

Cheltuieli buget general municipiul Campia Turzii 2017

Imagine

Alegeri locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI

Mandate Consilieri Judeteni 2016-2020

Am pornit de la datele oficiale preluate de la Biroul Electoral Central (aici) la fel cum am facut cand am extras statisticile pentru Primari 2016-2020, si am sintetizat datele pentru Consiliile Judetene. Din graficul de mai sus se poate observa ca PSD si PNL impreuna au exact trei sferturi (75%) din locurile pentru consiliile judetene si ca domina clar la acest nivel. Restul de 25% sunt impartite intre restul partidelor, UDMR cu 7%, ALDE cu 6%, UNPR+PSD cu 4% (deci iarasi partial PSD), PMP cu 3% iar restul partidelor cu 1% sau sub 1%.

O statistica mai clara si cu numarul exact de mandate, dar si numarul de voturi exprimate pentru acel partid/altianta gasiti mai jos, la care se mai adauga inca trei mandate ale independentilor (cate unul la Bacau, Braila, Galati):

Ce este interesant, este faptul ca daca ne uitam la numarul de voturi (graficul de mai jos) vom observa ca situatia se schimba putin: PSD+PNL nu mai au 75% (cum au la numarul de mandate) ci doar 69%. Aceasta diferenta de 6% in plus la mandate se datoreaza redistribuirii voturilor primite de candidatii care nu au trecut pragul de 5%, un prag care avantajeaza clar partidele existente care pe langa notorietate au si fonduri nerambursabile primite de la stat. S-ar impune ca la urmatoarele alegeri pragul pentru intrare in consiliul judetean sa scada? Cu cate procente? La 2% … la 3% … la 4%? La pragul natural(prag natural = voturi suficienta ca sa ai cel putin un consilier; de exemplu in judetele cu 31 de consilieri, pragul natural este de 3.2%, la 33 consilieri este 3.03%, la 35 consilieri este 2.85%, la 37 consilieri este 2.7%, iar la PMB la 55 consilieri pragul ar cobori la 1.81%)

O alta curiozitate gasim la ALDE si UDMR care pe cele doua grafice isi schimba pozitiile intre ele (pozitia 3 si 4), iar ALDE are acum la numarul de voturi 2% in plus unde la locul de consilieri judeteni UDMR avea 1% in plus. Cel mai probabil acest lucru se intampla tot din cauza redistribuirii voturilor, a faptului ca ALDE a primit voturi dispersate in mai multe judete si a pierdut la redistribuire pentru ca in anumite judete nu a trecut de pragul de 5%. Cel mai probabil UDMR a primit voturi mai targetat, concentrat in anumite judete si nu a pierdut la redistribuire decat relativ putin.

Voturi pentru Consiliul Judetean 2016-2020

 

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Situatia numarului de mandate de Consilieri Judeteni pentru judetele din Regiunea NV este prezentata in tabelul de mai jos. Situatia mandatelor consilierilor judeteni pentru toate judete din tara o gasiti aici. De asemenea datele care stau la baza celor trei imagini de mai sus le gasiti aici.

 

Presedinti Consiliu Judetean

In mandatul 2016-2020 presedintele consiliului judetean nu s-a mai ales direct de catre votanti (de exemplu cum se alege primarul) ci consilierii judeteni au ales/votat pe unul dintre ei, dupa ce au negociat o majoritate. Mai jos in imagine este reprezentat la fiecare judet partidul presedintelui Consiliului Judetean, imagine preluata de pe wikipedia:

Partid Presedinte Consiliu Judetean 2016-2020

Video

Recenzie web: OpenBudget.ro

Similar recenziei cartii „Indrumar pentru Primari” am zis sa incerc una si pentru ceva mai „interactiv”, pentru o pagina web care prezinta informatii, dar si lasa utilizatorul sa „se joace” cu ele. Initial avem in plan sa va prezint alt proiect (il las pentru alta data), dar echipa care se ocupa de Open Budget a lansat recent varianta pentru bugetul din 2018, si am schimbat putin planul. Dar decat sa va plictisesc eu, mai bine va las sa urmariti clipul de mai sus si sa cititi textul lui Claudiu Nasui (Project Manager de proiect):

Ministerul finanțelor prezintă anual bugetul sub forma a mii de pagini de tabele care necesită o muncă și o înțelegere specializată pentru a fi înțelese. Oamenii sunt astfel descurajați să înțeleagă gestionarea banilor lor, ceea ce duce la mai multă opacitate din partea autorităților și deci mai multe posibilități de corupție și risipă. Astfel, până când și oameni informați care se interesează de soarta politică a țării lor nu cunosc informații simple despre bugetul statului. De exemplu, câți oameni știu care este ministerul care cheltuie cel mai mulți bani? Sau care sunt principalele surse de finanțare ale statului român? Și este normal să nu știe. Ministerul Finanțelor afișează o falsă transparență. A publica mii de pagini de tabele nu înseamnă să faci accesul la informații mai ușor […]

Pe OpenBudget.ro găsiți informații despre veniturile și cheltuielile din cele șase bugete centrale ale statului român:

  • bugetul de stat,
  • bugetul asigurărilor sociale de stat,
  • bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
  • bugetul asigurărilor pentru șomaj,
  • bugetul fondurilor externe nerambursabile și
  • bugetul activităților finanțate din venituri proprii.

Tot acolo orice utilizator poate să navigheze prin cheltuielile statului căutând la nivel de minister/agenție, la nivel de destinație a fondurilor dar și de natura ale lor. De exemplu puteți vedea cât va cheltui MAI pe bunuri și servici întrebuințate pentru ordine publică. În plus, fiecare utilizator poate să modifice alocările bugetare efective pentru a construi o variantă proprie a bugetului statului, adică pentru a simula veniturile modificate am folosit o curbă Laffer.

M-am jucat si eu pe acest site anul trecut, pe varianta bugetului din 2017 si acum pe cel din 2018. Este foarte simplu de folosit si intuitiv, cele patru zone ale ecranului (descrise in clipul video) fiind usor de inteles. Mai mult decat clipul video si descrierea lui Claudiu, as adauga doar urmatoarele: pe pagina, se poate observa in zona din stanga jos diferenta majora intre restul anilor si anul 2018, de cand s-au trecut contributiile de la angajator la angajat. Mai jos aveti linkuri catre paginile dedicate fiecarui buget de dupa 2013:

Cluj Napoca 2018: Investitii propuse pentru mobilitate

S-a pus in dezbatere proiectul de buget al municipiului Cluj Napoca pentru anul 2018. Am extras mai jos din documentul de investitii, cele legate de mobilitate (infrastructura rutiera, transport public, biciclete, pietonal, parking, etc). Valoarea totala a investitiilor pentru mobilitate extrase mai jos este de 202.288.000 RON, bani proveniti din bugetul local, dar si din fonduri nerambursabile.

Centura Metropolitana si Metrou

S-au alocat fonduri pentru studiul de fezabilitate pentru Centura metropolitana (descriere traseu aproximativ aici). Studiul ar urma sa dureze doi ani, si s-au alocat fonduri partiale cat sa acopere „lucrarile” ce vor fi realizate in 2018. Similar s-au alocat fonduri si pentru studiul de pre-fezabilitate pentru oportunitatea construirii unei linii de METROU la Cluj Napoca, cel mai probabil pe axa Floresti-Aeroport.

Nume investitie propusa pt. 2018 Suma
(mii lei)
PUZ, SPF, SF, STAC, div. studii, cons. CENTURA METROPOLITANA Gilau-Cluj-Napoca-Apahida (ultimele detalii pe threadul dedicat de pe forum) 5440
SF Drum legatura intre Centura Metropolitana si municipiul Cluj Napoca 4000
Studiu Prefezabilitate – Construire METROU 3482

 

Parking

Pt. 2018 s-au alocat fonduri pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc dar si pentru inceperea constructiei la mai multe parkinguri, dar si continuarea lucrarilor la parkingul aflat in lucru. Ramane de vazut daca se vor incadra pana la finalul anului sa liciteze SF/PT pentru un parking, iar dupa aceea sa liciteze si constructia bazata pe rezultatul acelui SF+PT. Deci pentru unele sume din a doua jumatate a tabelului exista o oarecare incertitudine ca se vor cheltui in 2018. De asemenea din document se observa si costul total al unui parking care este intre 25 si 40 milioane lei. Cum pentru constructie s-au alocat sub 1 milion per parking se poate determina clar cum ca lucrarile ce for fi efectuate in 2018 for fi minime. Daca e sa ne luam dupa sumele alocate doar la cele doua parkinguri de pe Primaverii si la cel din Hasdeu exista sansa reala sa vedem „miscare in teren” (vom monitoriza si pe pagina dedicata aici). Cel de pe Mehedinti este deja inaugurat, probabil sumele alocate sunt pentru plati restante si pentru lucrarile efectuate dupa inaugurarea (partiala).

PT Parking Hasdeu 550
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Primaverii nr 20 300
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Primaverii nr 8 570
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Mogosoaia nr 9 620
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Azuga 600
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Trotusului nr 5 600
PUZ, PUD, Exp, SF, PT Parking: Gh.Dima Vest (33-39) 600
PUZ, PUD, SF, PT Parking: L.Rebreanu nr 2-4 500
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Gh.Dima – Zorilor (Sighisoarei) 500
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Republicii nr 34-36 500
PUZ, PUD, SF, PT Parking: Cipariu 800
PUZ, PUD, Exp, SF, PT Parkinguri cartiere / interventii 1000
 .
Parking suprateran Mehedinti – Negoiu (poze aici) 1500
Construire Parking Hasdeu – Pastorului nr. 67-69 1913
Construire Parking Primaverii nr.20 3000
Construire Parking Primaverii nr.8 1000
Construire Parking Mogosoaia nr.9 500
Construire Parking Azuga 500
Construire Parking Trotusului 500
Construire Parking Gh Dima Vest (nr.33-39) 500
Construire Parking Gh Dima – Zorilor (Sighisoarei) 500
Construire Parking Cipariu 500
Construire Parking Republicii nr 34-36 500
Construire Parking L.Rebreanu nr. 2-4 250
Parkinguri in cartiere 250

 

Poduri si Pasaje sub/supraterane

Si podurile si pasajele vor avea finantare pentru studii de fezabilitate, reabilitare si constructie. La Fabricii (harta) si Nod N suma alocata este jumatate din total, la Portelanului si Garibaldi undeva pe la 60-75%, iar la Locomotivei este sub 50%, de unde deduc ca lucrarile se vor finaliza in cel mai bun caz in 2019. Pentru restul lucrarilor suntem doar la stadiu de expertize si SF, dar acestia sunt pasi necesari pentru ca pe viitor sa vedem si lucrari in teren. Ultima lucrare (harta: Oasului – Rasaritului) reprezinta un nou pod in zona de dupa Gara catre Iris, langa podul de cale ferata (detalii aici).

Pod peste Somes: str. Fabricii 15100
Pod peste Somes: str. Portelanului 5000
Pod peste Somes: str. Garibaldi 4000
Reabilitare pasaj superior DN1, str Locomotivei (pasaj Gara) 5000
Reabilitare pasaj superior DN1, (NOD N) intrare Cluj dinspre Floresti 2700
Expertiza tehnica, DALI, DDE, DTAC, PT Pasaj denivelat intrare mun Cluj Napoca, Calvaria 150
Expertiza tehnica, DALI, DDE, DTAC, PT Pasaj denivelat in mun Cluj Napoca, A.Vlaicu (Marasti) 150
Expertiza tehnica, DALI, DDE, DTAC, PT Pasaj denivelat in mun Cluj Napoca, IRA 150
Sudii de urbanism, SF, PT, Pasaj rutier peste calea ferata in zona Taietura Turcului    (video aici) 1000
Sudii de urbanism, SF, PT, Pasaj rutier in zona sensului giratoriu Marasti 1000
SF, PT Construire pod peste Raul Somes (Oasului – Rasaritului) 500

 

Transport Public

Si transportul public are un buget destul de consistent. Continua lucrarile de imbunatatire a infrastructurii pentru tramvaie si troleibuze, depoul Ignat, benzi dedicate si extinderea flotei de transport. O noutate sunt si autobuzele electrice si statiile de incarcare pt autobuze electrice dar si pentru vehicule electrice. Similar cu situatia de la parkinguri, pentru unele lucrari sunt alocati bani si pentru SF si pentru lucrarile de constructie. Sper sa se incadreze pana la finalul anului. De mentionat ca o mare parte din banii pentru autobuze electrice si o parte din cei pentru troleibuze, autobuze si benzi dedicate provin din fonduri nerambursabile (detalii: coloana #6 pag. 12-13). Despre flota curenta a Companiei de Transport Public (CTP) am scris aici.

SF, PT Inlocuirea retelei de contact pentru troleibuze – Etapa I 400
SF, PT Modernizarea depoului de tramvaie Grigore Ignat 450
SF, PT Modernizare si introducere benzi dedicate transportului in comun B-dul 21 Decembrie 320
Inlocuirea retelei de contact pt troleibuze – Etapa I 400
Modernizarea depoului de tramvaie Grigore Ignat 500
Modernizare si introducere benzi dedicate transportului in comun B-dul 21 Decembrie 500
Inlocuirea si extinderea flotei de transport: tramvaie 23000
Inlocuirea si extinderea flotei de transport: troleibuze 12000
Inlocuirea si extinderea flotei de transport: autobuze electrice 1500
Autobuze electrice 32000
Statii pentru autobuze electirce 800
Statii de incarcare pentru vehicule electrice si bransamente 310

 

Infrastructura Biciclete

Infrastructura existenta de biciclete self-service primeste mici imbunatatiri, se finalizeaza etapa I si se incepe etapa II.

Retea de statii self servici de inchiriere biciclete 200
SF, PT Retea de statii self service de inchiriere biciclete – Etapa II 350
Reteaua de statii self service de inchiriat biciclete – Etapa II 350

 

Pietonal

Nici pietonii nu sunt uitati. Investitii sunt programate si pentru cateva proiecte de pasaje pietonale, coridoare pietonale, modernizari de strazi si se va reabilita zona din fata Casei de Cultura a Studentilor (detalii aici). De asemenea se vor investi sume considerabile si la Piata Garii.

SF, PT Modernizare si extindere pasaje pietonale subterane 150
SF, PT div studii Amenajare coridoare pietonale – str. M Piuaru – Canalul Morii 175
SF, PT div studii Amenajare coridoare pietonale – Canalul Morii 175
SF, PT Cresterea si imbunatatirea spatiului pietonal inzona urbana: Modernizare str. Tipografiei 300
Cresterea si imbunat spatiului pietonal – str Tipografiei 200
Solutii acces pasaj subteran existent Piata Garii (Lifturi si scari) 3000
Reabilitare si extindere: P-ta L.Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac (detalii: planse, video) 300

 

Altele

Consolidari drumuri si poduri 3000
PUZ director, reglementarea circulatii Zorilor Sud intre str. E.Ionescu, Frunzisului, Campului 600
Div Studii de urbanism, studii de circulatie 900
Reactualizarea Planul Urbanistic General (PUG)
Varianta curenta aici
1000
Consolidare cu piloti forati – Acces din str Oasului la zona de dezvoltare Lomb 15000
Dezvoltare si modernizare semforizare, sincronizare in intersectii 1000
Dezvoltarea sistemului de management al traficului 5000
Amenajare, modernizare strazi, piatete, poduri, punti, pasaje, pasarele 27023
SF, PT  Amenajare, modernizare, consolidare strazi, poduri, etc 1500
Studii, documentatii tehnice, dezvoltare sistem management trafic 500
PUZ, SF Studiu trafic str. Motilor – Calea Manatur – str. Uzinei Electrice, Marginasa 360
Dezvoltare si modernizare semforizare, sincronizare in intersectii 300
Studiu de circulatie in municipiu 400
Plan integrat de dezvoltare raul Somes (SF, PT) Concurs solutii SF, PT – Modernizarea malurilor Somesului 2000
SF, PT Amenajare pentru agrement lac 1 Gheorgheni 100

Vezi si: Modernizare si intretinere Drumuri Judetene in 2018, jud. Cluj

Imagine

Alegeri locale 2016: statistica PRIMARI

Alegeri locale 2016 – Primari

Daca tot s-a vorbit (degeaba) recent de anticipate, haideti sa vedem care a fost situatia la ultimele alegeri locale din 2016, pentru postul de Primar (doar un singur tur de alegeri). Datele le-am luat de pe siteul oficial Biroul Electoral Central de aici, pe care le-am prelucrat (le puteti vedea aici si grafice aici), iar rezultatele le puteti vedea mai jos.

Am decis sa fac statistica separata pentru municipii, orase si comune pentru ca se tot vehiculeaza ideea ca unele partide castiga mai mult la orase iar altele la comune. La PSD(+) am inclus primarii PSD, dar si cei care au candidat in tot felul de aliante PSD cu alte partide (in principiu cu ALDE sau UNPR). La independenti tineti cont ca unii dintre ei sunt tot oamenii unor partide, doar ca au participat oficial ca independenti din diferite motive (DNA sau ANI), dar nestiind care au fost cu adevarat independenti i-am lasat pe toti cum au candidat oficial. Pentru „altii” gasiti mai jos un tabel cu partidele incluse acolo. UNPR l-am lasat separat pentru inca dupa 18 luni nu imi este clar (cred ca nici lor) daca sunt cu PSD sau cu PMP, sau separat de altii, asa ca primarii UNPR care nu au candidat sub sigla unei aliante, i-am lasat ca si grup separat.

La nivel celor 102 municipii datele arata in felul urmator (cu mentiunea ca la alegerile partiale din 5 noiembrie 2017 la Municipiul Deva, PNL a castigat postul de primar care fusese initial ocupat de un primar PSRO):

La nivelul celor 218 orase situatia arata astfel:

Si la nivelul celor 2858 comune situatia este dupa cum urmeaza (la alegerile partiale din 5 noiembrie 2017 in mare s-au pastrat aceleasi culori cu exceptia a trei comune: PNL a castigat unde PSD avea primar, PSD a castigat unde PNL avea primar, iar la o comuna un independent a castigat unde PSD avea initial primar – cu mentiunea ca aici PSD nu a concurat, deci posibil ca acel „independent” sa fie tot omul PSD).

Lista partidelor incluse la „altii” este:

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA 5
PARTIDUL SOCIAL ROMÂNESC 4
PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC CREȘTIN DEMOCRAT 3
PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL) 2
PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ 2
COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA 1
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN 1
COALIȚIA PENTRU BAIA MARE 1
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 1
PARTIDUL M10 1
PARTIDUL VERDE 1
ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR “PRO-EUROPA” 1
PARTIDUL IALOMIȚENILOR 1
Total 24

Vezi si: Alegeri locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI

Imagine

Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest

Am tot vrut sa scriu un text in care sa prezint foarte succint care sunt proiectele de infrastructura rutiera pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Am decis sa includ doar proiecte cu sanse de realizare pana in 2025.

Autostrada A3: Campia Turzii – Bors

Am pus Campia Turzii deoarece este la „granita” regiunii, cu Regiunea Centrala. Autostrada reprezinta (sau mai bine zis, VA reprezenta in viitor) axa principala de conexiune a regiunii cu Ungaria (si mai departe cu Uniunea Europeana), iar la celalalt capat cu Regiunea Centrala (si mai departe spre Moldova, sau spre Sud).

Podul Somes si portiunea Gilau-Nadaselu:
Podul care este in acest moment in lucru (aici ultima filmare din drona, harta aici) reprezinta portiunea lipsa pentru a putea folosi portiunea deja finalizata Gilau-Nadaselu (filmare drona aici).

Suplacu de Barcau – Bors:
Ultima filmare pentru aceasta portiune o gasiti aici, iar harta aici. Portiunea a fost sparta in trei loturi si au fost scoase la licitatie. Avand in vedere ca in Ungaria se lucreaza intens la portiunea de autostrada care s-ar conecta la A3 si care are termen de finalizare in 2020, ar cam trebui sa finalizam si noi aceste loturi. Se pare ca nu prea o sa reusim (licitatii, contestatii, autorizatii, lucrari efective in teren), dar se va incerca sa se termine primul lot de aproximativ 5 km pana in zona Biharia (Oradea).

Nadaselu – Suplacu de Barcau:
Sectiunea inca nu a fost scoasa la licitatie (harta aici). Cea mai interesanta portiune este in zona Zalau, unde este proiectat un tunel, iar acel tunel va intarzia proiectul (va dura intre 5 si 7 ani doar executia, iar licitatia inca nu a fost inceputa).

Statiu lucrarilor la Autostrazi, updatat la zi aveti pe forumul PeUndeMerg aici. Thread dedicat pentru autostrada A3 gasiti tot pe forumul PUM aici.

Drum legatura DN1-A3 – zona Tureni

Un drum de aproximativ 3 km intre DN1 si A3 in zona carierei Sandulesti ar deservi pentru Turda si Tureni ca si centura ocolitoare. Turda as scapa de traficul de tranzit care o sufoca. Am scris aici (explicatii si harti) si aici (video). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici.

Centura metrololitana – Cluj Napoca

Proiectul care ar muta traficul de tranzit de pe axa est-vest in afara orasului este unul dintre cele mai asteptate din zona (am vorbit aici despre situatiei traficului de tranzit in zona Cluj Napoca). Recent demersurile pentru scoaterea la licitatie a Studiului de Fezabilitate au fost preluate de catre autoritatile locale, deoarece cele centrale nu aveau interes sa se miste „mai cu talent” si sa nu se piarda finantarea nerambursabila (dar care autoritate centrala are?). Primaria aloca bani pentru SF in 2018 (detalii). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici.

Centura ocolire nord – Floresti si Gilau

Traficul pe DN1 intre Floresti si Cluj este printre cele mai aglomerate, daca nu cel mai aglomerat din tara (date trafic PMUD Cluj). Acest drum de la A3 si pana la intrarea in Cluj unde se va prelungi cu proiectul precedent vor decongestiona traficul din zona. Similar ar face intre A3 si partea de est a localitatii Gilau, catre Huedin. Centurile metropolitana Cluj Napoca, de nord Floresti si de nord Gilau le puteti vedea in imaginea urmatoare:

 

Centura ocolire vest- Satu Mare

Traficul din Satu Mare are cinci directii principale, dintre care 4 sunt mai importante (granita Petea, Oradea, Baia Mare, Zalau). Orasului ii lipseste o centura ocolitoare iar orasul este sufocat de traficul de tranzit, cu atat mai mult cu cat orasul este „rupt” in doua de raul Somes, care este traversat in acest moment de doar doua poduri rutiere (exista proiect si finantare PNDL pentru al treilea – vezi aici). Ultima informatie despre acest proiect dateaza din decembrie 2017, o gasiti pe threadul de centuri rutiere aici. Plansa proiectului o gasiti aici.

Centura ocolire sud – Carei

Proiect important deoarece pe DN19 intre Satu Mare si Oradea traficul este intens si trece prin centrul municipiului Carei. Pentru acest proiect harta o gasiti aici. Ultima informatie despre acest proiect a aparut in 27.12.2017 pe threadul de Centuri Rutiere aici si anume s-a lansat licitatea pentru continuarea lucrarilor (stadiul curent: 80%). Fiind un thread cu multe subiecte, pentru ultimele detalii, folositi linkul acesta, si cautati in dreapta sus cuvantul „carei” (valabil pentru toate proiectele care nu au thread dedicat).

Centura ocolire est – Sacuieni

Sacuieni este asezat tot pe drumul DN19 si deci are aceeasi problema ca si Carei. Bineinteles si solutia este aceeasi, varianta ocolitoare.

Centura ocolire vest si legatura A3 – Oradea

Punctul de trecere de la vama Bors genereaza un nivel de trafic ridicat in zona municipiului Oradea. Municipiul are acum o centura (cu intersectii denivelate) dar partea de nord-vest lipseste (de la zona caii ferate pana langa Sintion).
De asemenea in viitorul apropiat dupa ce se termina (portiuni din) A3 si autostrada din Ungaria traficul va creste si mai mult in zona de nord-vest, si de aceea se preteaza o legatura intre A3 (zona Biharia) si Oradea – zona de vest, harta aici si aici. Completarea studiului de fezabilitate pentru drumul de legatura cu A3 are contract nou semnat (informatii aici).

Centura ocolire est – Salonta

Aflat pe traseul DN79 Oradea – Arad, Salonta este traversata prin centru de aceasta ruta. Consiliul Judetean Bihor a finalizat Studiul de Fezabilitate pentru aceast proiect si cauta finantare pentru executie (detalii aici).

 

Centura ocolire – Alesd

Pozitionat pe DN1 intre Cluj Napoca si Oradea, orasul Alesd este strabatut pe axa est-vest de tot traficul de pe DN1. Solutia este o centura la sud de aproximativ 9.6 km, si separat pentru a rezolva traficul est-nord (spre Nusfalau/Marghita) o centura de nord in lungime de 8 km. Ambele licitatii sunt anulate (detalii). Harta aici.

Centura ocolire Beius-Stei

Drumul DN76 Deva – Oradea, unul destul de aglomerat mai ales la nord de Stei creeaze probleme majore mai ales localitatilor intre Stei si Beius. Exista un proiect (planse harti aici) care ar rezolva problema traficului de tranzit (harta aici). O stire din presa locala pe acest subiect aveti aici.

Harta recensamant circulatie rutiera (2010)

Alte proiecte:

  • Centura ocolire Baciu – are interes mai mult local decat regional (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Floresti Sud – are interes mai mult local (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Felix – similar are interes mai mult local (harta)
  • Centura ocolire Dej – traficul care vine din partea de nord a Moldovei ajunge inevitabil in zona Dej, orasul fiind sufocat pe doua directii. O centura ocolitoare ar ajuta la decongestionarea traficului (informatii din presa locala aici).
  • Drum express Halmeu – Turda (prezent in MPGT) – fara sanse de realizare pana in 2025
  • Drumul express Zalau – Satu Mare/Baia Mare – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • Drum express Baia Mare – Satu Mare – granita – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • A11/DX11 intre Oradea si Arad – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)

Administratie locala: ghid introductiv

Prezentul text doreste sa fie un ghid introductiv despre administratia locala, un punct de plecare pentru cei ce doresc sa inteleaga cum funtioneaza ea.

Exista doua nivele ale administratiei publice locale: administratia de la nivelul oraselor si comunelor (reprezentata prin Consiliul Local si Primar) si administratia de la nivelul judetului (reprezentata prin Consiliul Judetean si Presedintele CJ).

Teorie

Probabil cel mai simplu este sa incepeti cu succinta descriere de pe site-ul nereprezinta.ro. Aici veti gasi cateva pagini de informatii despre Consiliul Local, rolul lui, atributile sale, comisiile de specialitate (exemplu Cluj), regulament de functionare, dar si informatii despre primar, viceprimar si secretar. De asemenea o sumarizare a acestor aspecte veti gasi in acest clip video si in acest clip video, cu mentiunea ca doar Bucurestiul are mai multe consilii (de sector) si unul general, restul UAT-urilor au doar un consiliu si un primar.

O lectura putin mai lunga (90 pagini), este cartea/brosura despre care am facut deja o recenzie, intitulata „Indrumar pentru primari„. Pentru detalii cititi recenzia din link.

Asociatia Pro Democratia a publicat cateva brosuri pe aceasta tema: „Administratia Publica Locala – instructiuni de utilizare” (in special pag. 9-17), „Ghidul consilierului local (I)„, „Ghidul consilierului local (II)„.

Personal nu am intrat in asa mare detaliu, dar pentru cei interesati, cautati cartea aceasta: „Administratia publica locala„. Vedeti la descriere ca prezinta legi, hotariri de guvern, ordonante de guvern aplicabile in domeniul administratiei locale.

Zi de zi

De asemenea va recomand sa ii urmariti pe Facebook pe urmatorii, deoarece aduc constant informatii „din interior”:

  • Ciprian Ciucu – consilier general al Primariei Municipiului Bucuresti (PNL)
  • Dan Masca – presedintele Partidul Oamenilor Liberi (cu 3 consilieri locali in Targu Mures) (POL). De asemenea informatii despre administratia locala se gasesc informatii aici. O analiza foarte buna despre cheltuielile obligatorii vs. cheltuieli facultative gasiti aici.
  • Andrei Postolache – consilier local al Primariei Municipiului Iasi (Pentru Iasi). Interesante sunt si rapoartele de sedinta de aici.
  • Cristian Ghinghes – cosilier local al Primariei Bacau (independent). Are si un blog unde aduce informatii despre administratia locala din Bacau.
  • pentru Bucuresti gasiti informatii utile pe site-ul: USR Bucuresti
  • cautati lista consilierilor locali din comuna/orasul/sectorul care va intereseaza, iar mai apoi cautati-le profilele pe FB, vedeti care posteaza informatii pertinente indiferent de culoarea politica (exemplu Cluj, exemplu Tg.Mures, exemplu Iasi)

Lunar

De asemenea va recomand sa cautati pe site-ul primariei si sa cititi:

  • Proiectele de Hotarare propuse pentru sedintele consiliului local (exemplu Cluj). In mod normal acestea apar pe site-ul primariei cu cateva zile inaintea sedintei.
    Va recomand sa le cititi inainte de sedinta consiliului local. Ele reprezinta proiectele ce se vor dezbate si se vor vota la urmatoarea sedinta (de exemplu daca sa se mareasca impozitele locale).
  • Dupa ce le-ati citit, efectiv sa mergeti la o sedinta de consiliu local (ele sunt de obicei spre sfarsitul lunii, sunt publice, cu acces liber si gratuit cetatenilor – mai putin la Bucuresti unde vad ca e o semi-dictatura si este mai greu sa intri la sedinta). Daca nu reusiti sa mergeti, pentru ca sunt in timpul zilei (eh, lumea mai si lucreaza) le puteti urmari online live sau ulterior, de obicei ele fiind inregistrate (exemplu Cluj).
  • Dupa cateva zile dupa sedinta apare si minuta sedintei (procesul verbal), asa ca daca nu ati reusit sa mergeti aveti ocazia sa cititi transcriptul sedintei (exemplu Cluj)
  • Propunerile adoptate devin Hotarari de Consiliu Local si le puteti vedea pe site-ul primariei (exemplu Cluj Napoca )
  • Pentru cele de sus de la nivelul unui municipiu/comuna, veti gasi elemente similare si la nivelul judetului si anume la Consiliul Judetean, cu exemple pentru Judetul Cluj:

Mobilitate

Important pentru orasele mari (poli de crestere), este si „Planul de Mobilitate Durabila” (linkul este pentru Cluj, pentru restul oraselor – google it). De mentionat ca nu toate orasele au un asemenea document, dar orasele poli de crestere au.

Bugete

Un aspect foarte important atat la nivel municipal/comunal cat si la nivel judetean este bugetul. Elementele de interes sunt bugetul anual (propus si votat la inceputul anului) si rectificarile de buget (schimbari pe buget din timpul anului – de exemplu luam bani ramasi de la asfaltari si dam la spitale). Exemplu de pe site-ul primariei Cluj Napoca puteti vedea aici.
O comparatie multianuala pe bugetul general al municipiului Cluj gasiti aici, iar o comparatie multianuala pe bugetul de Transporturi Cluj Napoca gasiti aici.

Pentru a putea intelege mai bine documentele de buget (de obicei au zeci, daca nu sute de pagini), probabil ca v-ar ajuta sa intelegeti prima data cum este realizat si structurat un buget si nu ar strica sa frunzariti cateva capitole din urmatoarele doua carti:

Informatii interesante, statistici bugete, gasiti si pe banipublici.ro, care are si o sectiune de educatie, unde sunt informatii despre bugetele locale, judetene si de stat.

Strategii

Si daca nu v-am plictisit pana acum mai vin cu cateva informatii bonus: la nivel de municipiu/comuna/zona metropolitana si judet exista (sau ar trebui sa existe) strategii de dezvoltare. Mai jos cateva exemple pentru zona Cluj, si o sa le enumar incepand de la cele care se ocupa de o zona mare (Regiunea de dezvoltare Nord-Vest) pana la cele pentru o zona mai mica, cum ar fi municipul Cluj Napoca:

Proiecte

De asemenea puteti citi si cateva dintre proiectele propuse de anumite partide:

Alte linkuri utile:

Rectificari buget dezvoltare 2017, judetul Cluj

Pentru ca s-a incheiat si ultima sedinta de consiliu judetean pentru 2017, avem acum toate datele si putem face o analiza completa a tuturor rectificarilor bugetului de dezvoltare a judetului Cluj. Mentionez ca m-am bazat pe datele oficiale de pe site-ul Consiliului Judetean Cluj.

Bugetul initial a fost votat destul de tarziu in 31 martie 2017 (Hotararea nr. 59), consiliul judetean alocand pentru dezvoltare ~ 219,5 milioane lei (mai exact 219.506.15 mii lei). Sectiunea de dezvoltare a bugetului o puteti descarca de aici, si este sumarizata in tabelul de mai jos:

Buget dezvoltare 2017 judetul Cluj: (in mii lei)
Cap 51.02 – Autoritati publice 2,584.45
Cap 54.02 – Alte servicii publice generale 190.00
Cap 60.02 – Aparare nationala 4.50
Cap 65.02 – Invatamant 3,220.00
Cap 66 02 – Sanatate 4,952.00
Cap.67 02 – Cultura, Recreere, Religie 2,158.00
Cap 68 02 – Asigurari si Asistenta Sociala 1,000.00
Cap 70 02 – Servicii si Dezvoltare Publica 9,447.04
Cap 74 02 – Protectia Mediului 137,091.34
Cap 80 02 – Actiuni Generale Economice 30,400.00
Cap 84 02 – Transporturi 28,458.82
Total 219,506.15

Ulterior au urmat mai multe rectificari (noua la numar):

Mai 2017, hotararea nr. 116: plus 58 mii lei

  • invatamant + 3 mii lei,
  • sanatate + 55 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: din varsaminte din sectiunea de functionare si subventii din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii catre bugetele locale

Iunie 2017, hotararea nr. 133: plus 6,244 mii lei

  • servicii si dezvoltare publica + 6244 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: din varsaminte din sectiunea de functionare

Iunie 2017, hotararea nr. 157: plus 1,000 mii lei

  • transporturi + 1000 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: finantare Programul National de Dezvoltare Locala

Iulie 2017, hotararea nr. 168: plus 750.33 mii lei

  • autoritati publice + 146 mii lei
  • invatamant – 850 mii lei
  • servicii de dezvoltare publica + 710 mii lei
  • transporturi + 743 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: din varsaminte din sectiunea de functionare si Finantare Programul National de Dezvoltare Locala

August 2017, hotararea nr. 195: nici o modificare pe dezvoltare

Septembrie 2017, hotararea nr. 228: plus 1414 mii lei

  • cultura, recreere, religie + 1329 mii lei
  • servicii si dezvoltare publica + 118 mii lei
  • transporturi – 32 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: Finantare Programul National de Dezvoltare Locala

Octombrie 2017, hotararea nr. 240: plus 617 mii lei

  • invatamant + 748 mii lei
  • cultura, recreere, religie + 467 mii lei
  • asigurari si asistenta sociala + 617 mii lei
  • servicii si dezvoltare publica – 467 mii lei
  • actiuni generale economice – 748 mii lei (Parc Tetarom IV)
  • Sursa veniturilor in plus: din varsaminte din sectiunea de functionare

Noiembrie 2017, hotararea nr. 260: plus 4816 mii lei

  • invatamant + 152 mii lei
  • sanatate – 152 mii lei
  • actiuni generale economice + 4816 (stabilizare versant Tetarom I)
  • Sursa veniturilor in plus: din varsaminte din sectiunea de functionare

Decembrie 2017, hotararea nr. 280: plus 285 mii lei

  • sanatate + 155 mii lei
  • actiuni generale economice – 755 mii lei
    • Tetarom I stabilizare versant – 14365 mii lei
    • Station Cluj Arena + 13610 mii lei
  • transporturi + 885 mii lei
  • Sursa veniturilor in plus: Finantare Programul National de Dezvoltare Locala

Dupa toate aceste modificari, la final datele arata asa (ultima rectificare o puteti descarca de aici):

Buget dezvoltare 2017
judetul Cluj
Alocare initiala
(mii lei)
Dupa ultima rectificare
Autoritati publice 2,584.45 2,730.75
Alte servicii publice generale 190.00 190.00
Aparare nationala 4.50 4.50
Invatamant 3,220.00 3,273.54
Sanatate 4,952.00 5,010.00
Cultura, Recreere, Religie 2,158.00 3,954.26
Asigurari si Asistenta Sociala 1,000.00 1,617.00
Servicii si Dezvoltare Publica 9,447.04 16,053.45
Protectia Mediului 137,091.34 137,091.34
Actiuni Generale Economice 30,400.00 33,712.16
Transporturi 28,458.82 31,054.76
Total 219,506.15 234,691.76

Din aceeasi categorie:
– Alocari PNDL 2: Judetul ClujNivel nationalRegiunea de Nord-VestRegiunea Centru
– Buget Transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala
– Buget General Cluj Napoca: Analiza multianuala
– Modernizare si intretinere Drumuri Judetene in 2018, jud. Cluj

Imagine

Programul Operational Regional 2014-2020

„Astăzi a avut loc ceremonia de semnare a șapte contracte de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene din Regiunea de Nord-Vest, ceremonie la care a participat Comisarul European Corina Crețu.

Prin aceste proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 6, Prioritatea de Investiții 6.1, se vor reabilita 148 kilometri de drumuri județene, valoarea totală a finanțării nerambursabile depășind o jumătate de miliard de lei.

Traseele asupra cărora se va interveni au o importanță deosebită și pentru valorificarea potențialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Contractele de finanțare semnate astăzi se referă la:

  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita județ Bihor – Baraj Drăgan) de la kilometrul 26+455 la kilometrul 29+495 și DJ764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la kilometrul 0+000 la kilometrul 22+164,500, proiect implementat de UAT Județul Cluj, (harta aici)
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni: reabilitarea și modernizarea DJ108K, lungime totală de 12,893 kilometri, județul Bihor, proiect implementat de UAT Județul Bihor (harta aici)
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, prin modernizarea și reabilitarea DJ109 (intersecție DN1C – limita județ Salaj) de la kilometrul 0+000 la kilometrul 31+976, proiect implementat de UAT Județul Cluj (harta)
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, prin modernizarea DJ172A (kilometrul 33+000 – kilometrul 39+452), DJ161G (de la kilometrul 0+000 la kilometrul 18+406) și DJ161 (intersecția DN16) – Gădălin – Bonțida – DN 1C (kilometrul 0+000 – kilometrul 16+933,100), proiect implementat de UAT Județul Cluj (harta aici)
  • Modernizarea DJ172D: Mureșenii Bârgaului (DN17) – Lac Colibița – Colibița – Bistrița Bârgăului (DN17) – (DN17) Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică (DN17D) – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Ilva Mare – Lunca Ilvei – limita județ Suceava, județ Bistrița-Năsăud, lot 1, tronson 2, proiect implementat de UAT Județul Bistrița-Năsăud (harta aici)
  • Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ196: limita județului Satu-Mare – Horoatu Cehului – Benesat, de la kilometrul 28+000-28+900 la kilometrul 36+080-43+150, proiect implementat de UAT Județul Sălaj (harta)
  • Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ108D: Crișeni (DN 1H) – Cehu Silvaniei (DJ 196), de la kilometrul 0+000 la kilometrul 22+693, proiect implementat de UAT Județul Sălaj (harta aici)

REGIO 2014-2020 finanțează, în prezent, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, investiții în infrastructură pentru mai mult de 300 de kilometri de drumuri județene, proiecte a căror alocarea nerambursabilă depășește 1,31 miliarde de lei.”

Citatul este luat de pe pagina oficiala ADR Nord-Vest (link aici), dar am reordonat lista de proiecte pentru a facilita o mai usoara parcurgere a ei, pe zone geografice. Linkurile catre traseele Google Maps imi apartin.
Tot pe pagina ADR NV puteti gasi si o harta interactiva cu proiectele derulate prin POR 2014-2020 (harta aici)
Statistici POR 2014-2020 gasiti aici