Imagine

Oradea: Podul Centenarului

Etichete

, , , ,

Cu ocazia Centenarului, in loc sa risipeasca niste bani pe statui si monumente, primaria Oradea s-a gandit sa realizeze ceva cu adevarat de folos comunitatii, si anume un nou pod peste Cris intitulat Podul Centenarului. Lucrarea „Construire pod peste Crisul Repede intre strada Plevnei si strada Szigligeti Ede” (harta) este programata sa fie finalizata inainte de 1 Decembrie.

In locul pasarelei pietonale care a fost demolata la finalul anului 2017 se lucreaza la un pod cu două benzi de circulație, cate una pe sens, trotuare si piste pentru biciclete. Pe Strada Plevnei a fost deja construit un sens giratoriu, iar malurile au fost consolidate. Structura metalica a podului va avea o greutate de 340 de tone si o deschidere de aproximativ 75 de metri (sursa).

Inceperea construcției a avut loc în 25 ianuarie 2018, avand ca termen de finalizare 12 luni. Asta ar însemna undeva în 25 ianuarie 2019, dar acest pod, din cate vedeti, este intr-o stare avansata si dorim ca pana in data de 1 decembrie să il finalizam, avand in vedere ca a primit si denumirea de Podul CentenaruluiA fost montat tablierul podului, care, asa cum va spuneam, este un pod atipic pentru ca nu are niciun picior de sprijin în Crisul Repede si tot acest tablier, care a fost adus pe bucati, a fost montat si, dupa cum vedeti, peste tot au fost montate peste zece mii de suruburi care sustin si care au prins acest pod„, a explicat viceprimarul Florin Birta (sursa).

Momentan se executa montajul confectiei metalice a podului (tablier, arce, trotuar), urmand a fi executat montajul tirantilor, intre arce si tablier, si a predalelor de beton armat prefabricat.

In data de 17 octombrie 2018 podul arata astfel:

Pentru evolutia lucrarii puteti vedea poze din 3 septembrie si din 11 septembrie, iar vineri 8 noiembrie seara la ore 20.00 se toarna suprastructura de beton (video). Update: in 12 noiembrie arata asa.

Construcția podului este realizată de asocierea de firme SC Freyrom SA (lider) – SC Procons Group SRL – SC Electro Excel Green Consulting SRL – SC Aquacons SRL.

Pretul contractului este de 11.343.150,89 lei fara TVA, durata de executie fiind de 12 luni. Lungimea totala a podului va fi de 79,61 metri iar latimea de 18 metri.

In momentul in care podul va fi inaugurat, vor interveni anumite modificari în circulatia rutiera de pe strazile adiacente, care urmeaza sa fie anuntate.

Vezi si:
– Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii
– Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest
– Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Video

Ciugud: localitatea din mediul rural cu cea mai mare absorbtie de fonduri europene

Etichete

, , , ,

Comuna Ciugud, „localitatea din mediul rural cu cea mai mare absorbtie de fonduri europene” prezinta un adevarat model de administratie publica locala. Comuna in sine nu se remarca printr-o bogatie naturala iesita din comun, nu are nici zacaminte de petrol sau aur si nici o pozitionare care sa atraga acolo sedii de companii multinationale sau firme de IT. Putem spune ca este doar o comuna banala. De pe pagina web a primariei aflam ca:

Ciugudul se invecineaza la nord cu comuna Santimbru si Berghin, la sud cu localitatea Oarda de Jos , la vest cu municipiul Alba Iulia, la est cu comuna Daia Romana; Ca unitate administrativ-teritoriala comuna Ciugud este o comuna de gradul III, cu o populatie calculata la ultimul recensamant ca fiind de 2664 locuitori si are in componenta 6 sate: Ciugud, Limba, Seusa, Drambar, Teleac si Hapria. Satul de centru Ciugud este situat la o distanta de 9 Km fata de municipiul Alba Iulia. Forma de relief predominanta este cea de deal propice pentru pasunat, pentru cultura vitei de vie si a pomilor fructiferi. Zona de lunca intalnim in apropierea raului Mures, zona propice culturilor agricole, in special a cartofului, legumelor, zarzavaturilor, plantelor tehnice, etc. Exceptand satul Hapria toate satele apartinatoare comunei Ciugud sunt riverane raului Mures.

In schimb datorita unei administratii axata pe atragerea de fonduri europene, rezultatele au inceput sa se vada: proiectele pentru canalizare, apa potabila, curent, gaz, asfaltare strazi sunt proiecte finalizate cu ani in urma. Acum s-a trecut la un alt nivel, ingroparea cablurilor electrice in subteran (sursa), tip de proiect cu care pana si orasele si municipiile inca se lupta.

Proiecte in derulare sau finalizate:

  • Un proiect ambitios al Primariei comunei Ciugud, care prinde contur tot mai mult, este amenajarea zonei de agrement de pe malul Muresului din zona Drimbar. Aceasta va cuprinde un debarcaderterenuri de fotbalteniszone de promenadapescuitpatinoarcampare (pentru rulote si corturi) si de picnic. Articol dedicat aici.

  • proiect pod nou peste raul Mures (sursa)
  • drum comunal Ciugud-Daia Romana (filmare drona)
  • doisprezece kilometri de trotuare din comuna vor fi modernizati (sursa)
  • gradinita cu program prelungit a comunei Ciugud prinde contur (sursa)
  • asfaltari pe drumul care leaga comuna Ciugud de satul Dumitra (filmare drona 2018, iar anuntul initial din 2016 aici)
  • amenajare spatii verzi in Drambar (poze)
  • instalatie eoliana cu fonduri Norvegiene (filmare drona)
  • pista biciclete ~2km (poza)
  • reparatii puntea pietonala Drambar (poze)
  • actiune de impadurire: 1000 de puieţi din diferite specii de arbori (sursa)
  • concursul de arhitectura ”Vatra satului Hapria” (sursa)
  • extindere retea apa Ciugud – Seusa pt egalizarea presiunii (2016, sursa)
  • caminul cultural de la Hapria a fost reabilitat si modernizat (2016, sursa)
  • lucrari modernizare camin cultural Seusa (2016, sursa)
  • reabilitare camin cultural Teleac (2016, sursa)
  • vestiarele de la terenul de fotbal Ciugud dotate cu mobilier nou (2016, sursa)
  • sediul nou al Primariei (2016, sursa)
  • etc

Alocari PNDL2 comuna Ciugud:

Ciugud Construire pod şi drumuri de acces în comuna Ciugud 8,059,150.00 RON
Ciugud Reabilitare și extindere clădire dispensar uman comuna Ciugud 1,801,660.00 RON

Vezi si:
– Zona agrement – comuna Ciugud, jud. Alba
– Alocari PNDL 2: Regiunea Centru
– Sinteza Transport Public: Regiunile Nord-Vest, Vest si Centru

 

Imagine

Varianta Ocolire Beclean (traseu)

Etichete

, , , ,

Solutie propusa pentru Varianta Ocolire Beclean (sursa)

Orasul Beclean se afla pe segmentul de drum foarte aglomerat Bistrita – Dej (si mai departe spre Cluj Napoca sau spre Baia Mare), iar participantii la trafic pierd chiar si 30 de minute pentru a-l tranzita. Varianta ocolitoare propusa s-ar putea tranzita in mai putin de 10 minute. Ideea unei variante de ocolire a orasului Beclean este veche (mult mai veche decat vizita fostului ministru Cuc din 2017 – detalii), dar pana acum nu s-a facut nici un pas concret pentru a rezolva problema traficului de tranzit din Beclean.

In 31 octombrie 2018 urmeaza sa se voteze in Consiliul Local Beclean varianta de finantare a studiului de fezabilitate (SF).

Update 1 noiembrie 2018: „Consilierii locali au decis miercuri în unanimitate, în cadrul ședinței ordinare a CL, asumarea proiectului privind varianta de ocolire a orașului Beclean cu bani din bugetul local. Drumul de ocolire ar face legătura între DN17 și DN17D, ar fi compus din 800 de metri de drum și un viaduct cu o lungime de 500 de metri. Valoarea investiției ar fi de aproximativ 60.000.000 de lei, deci undeva la 10 milioane de euro cel puțin.” (sursa)

Descriere traseu Varianta Ocolire Beclean

In principiu traseul nou care trebuie realizat este relativ scurt, dar implica un pod/viaduct peste Somes. Venind dinspre Bistrita pe DN17 in curba mare spre stanga de dinaintea intrarii in oras (harta) se propune un sens giratoriu din care in partea dreapta sa plece un drum nou (1+1) care sa treaca (cu pod) peste Somes in zona fostei balastiere si sa se conecteze cu drumul Beclean – Nasaud (DN17D) tot printr-un sens giratoriu. Segmentul nou, intre cele doua giratorii ar urma sa insumeze aproximativ 1.2 km dintre care aproximativ 300 m ar urma sa fie pod/viaduct.

Aditional, segmentul existent de drum al DN17D intre noul giratoriu propus si cel existent de la iesirea din Beclean spre Cluj Napoca (zona Coldau) ar trebui reabilitat pentru a putea prelua tot traficul pe relatia Bistrita – Cluj Napoca. Segmentul ce ar trebui sa fie reabilitat are aproximativ 4.6 km.

Varianta Ocolire Beclean (propusa): segment existent + traseu nou

Ce trebuie facut?

  • rezolvat finantare proiect (update: finantare din buget local)
  • lansat licitatie executie (rezolvat eventuale contestatii)
  • executie fizica segment nou
  • optional: reabilitare segment existent

Vezi si:
– Centura Metropolitana a Clujului (descriere traseu)
– Floresti: Centura Sud (II) – istoric 2014-2018
– Baciu: centura sud si pasaj CFR la Taietura Turcului
– Legatura DN1-A3 in zona Tureni (II) – Centura Turda

Imagine

Sinteza Transport Public: Regiunile Nord-Vest, Vest si Centru

Etichete

, , , , ,

In Cluj Napoca se pare ca exista un trend de prioritizare a investitiilor pentru transportul public si deci in modernizarea lui. Acest fapt se datoreaza (si) fondurilor europene atrase pe acest domeniu, si aparent din aceleasi motive si alte orase investesc masiv in aceasta perioada in transportul public. Mai jos am sintetizat cateva dintre investitiile importante facute in anul 2018 de catre principalele municipii din cele trei regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Vest si Centru (sursa datelor: forum.peundemerg.ro).

 

Regiunea Nord-Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Cluj Napoca (detalii):
    • bugetare SPF linie metrou
    • contract semnat 22 tramvaie noi
    • contract semnat 50 troleibuze noi
    • livrat 15 autobuze articulate
    • livrat 11 autobuze electrice
    • contract semnat alte 30 autobuze electrice
    • licitatie 60 autobuze noi
    • licitatie 12 autobuze articulate second hand
    • CL aproba achizitia a 25 autobuze electrice articulate cu incarcare din mers (de la liniile de troleibuz) si incarcare in stationare
    • livrat 3 remorchere si 2 autoturnuri noi (masini de interventie, tractari)
    • licitatie 10 autobuze transport elevi
    • detalii flota CTP Cluj (update 2018)
  • Oradea (detalii):
    • licitatie 20 tramvaie noi
    • extindere linie tramvai existenta
    • linie noua de tramvai
    • semnat contract pt. 10 autobuze second hand
    • semnat contract pt. 20 tramvaie second hand
  • Baia Mare (detalii):
    • licitatie 14 autobuze hibrid 12m si 7 autobuze hibrid 18m
    • licitatie 6 troleibuze 18m 
    • licitatie 6 autobuze electrice
  • Satu Mare (detalii):
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 5 autobuze standard, 2 articulate si 1 microbuz
    • HCL achizitie 15 autobuze hibride
  • Turda (detalii):
    • licitatie cadru 2-20 autobuze electrice

 

Regiunea Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Timisoara (detalii):
    • licitatie 16 tramvaie noi
    • SF linie tip metrou
    • 30 tramvaie reabilitate
  • Arad (detalii):
    • infiintare Asociatie Dezvoltare Intercomunitara transporturi
    • 28 tramvaie noi
    • 20 tramvaie reabilitate
    • licitatie 10 autobuze second hand
    • modernizare linie tramvai
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 18 autobuze electrice
  • Resita (detalii):
    • 18 autobuze second hand din Olanda (vechime 9 ani)
    • redeschiderea liniei de tramvai
    • 6 autobuze si 4 microbuze second hand

 

Regiunea Centru

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Brasov (detalii):
    • licitatie 26 troleibuze articulate
    • contract semnat pentru 105 autobuze
  • Sibiu (detalii):
    • licitatie 65 autobuze
  • Alba Iulia (detalii):
    • acord pentru 13 autobuze electrice
  • Targu Mures (detalii):
    • licitatie 32 autobuze electrice

 

Vezi si:
– Flota Companiei de Transport Public Cluj (update 2018)
– Tren metropolitan?
– Buget transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala 2009-2017
Piste biciclete Cluj Napoca 

Imagine

Zona agrement – comuna Ciugud, jud. Alba

Etichete

, , , ,

Zona agrement pe malul raului Mures

Un proiect ambitios al Primariei comunei Ciugud, care prinde contur tot mai mult, este amenajarea zonei de agrement de pe malul Muresului din zona Drimbar. Aceasta va cuprinde un debarcader, terenuri de fotbal, tenis, zone de promenada, pescuit, patinoar, campare (pentru rulote si corturi) si de picnic.

In premiera va prezentam cateva fotografii 3D, cu zona de agrement, care vor deveni realitate in cadrul unui proiect cu banii europeni derulat de comuna Ciugud prin FLAG Bazinul Muresului, Secaselor si afluentii acestora” (sursa).

Mai jos cateva randari cu acest proiect. Pentru cei care cred ca este acest proiect este doar o fabulatie, un „tun electoral”, va reamintesc ca comuna Ciugud (harta) este pe primul loc la absorbtia de fonduri europene (sursa). Administratia locala este una dintre cele mai eficiente din tara, asa ca si acest proiect are mari sanse sa devina realitate.

Un reportaj Recorder (video) cu detalii despre proiectele deja implementate in comuna Ciugud gasiti aici.

Vezi si:
– Reamenajare Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Imagine

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii si a str. adiacente

Etichete

, , , ,

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – general (premiul I)

În perioada 14 – 16 septembrie 2018 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la concursul internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității si străzile adiacente”, competiție lansată oficial pe data de 17 iulie 2018, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), promotor Municipiul Cluj-Napoca.

Luni, 17 septembrie 2018, ora 11:00, Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca a găzduit în Sala Europa conferința de presă pentru anunțarea câștigătorilor.

În urma deliberărilor juriului a fost selectate proiectele câștigătoare și anume:

PREMIUL I – PROIECT NR. 53 – DP1212 – MOSSFERN SRL 

Autor principal: MOSSFERN ARHITECTURĂ

Coautori: Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural.” – aprecierea Juriului

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – detalii (premiul I)

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – detalii (premiul I)

PREMIUL II – PROIECT NR. 56 – GC0301 – ȘERBAN I. DANIEL LUCIAN B.I.A.

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – premiul II

PREMIUL III – PROIECT NR. 52 – NO1808 – NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM S.R.L.

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – premiul III

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 RON, fără TVA.

Sursa, detalii si randari premiul II si III aici.

Vezi si: 
Reamenajare Bulevardul 21 Decembrie 1989
Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac
Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Video

Uniunea Europeana (III): Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene si Consiliul Europei*

Etichete

, , ,

Consiliul European:

Consiliul European (eng: European Council) este o institutie a Uniunii Europene. Este format din liderii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, Presedintele Comisiei Europene (actualmente Jean-Claude Junker) si Presedintele Consiliului European, actualmente Donald Tusk. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, actualmente Federica Mogherini, participa de asemenea la intruniri fara drept de vot.

Desi Consiliul European nu are nici o putere legislativa oficiala, aceasta este investit in temeiul Tratatului de la Lisabona, cu definirea „directiilor si prioritatilor politicilor generale” ale Uniunii. Este organismul strategic al Uniunii (cel care rezolva crizele), actionad ca o presedintie colectivă a UEReuniunile Consiliului European sunt prezidate de catre presedintele sau si au loc cel puțin de 4 ori pe an. Presedintele Consiliului European, in acest moment Donald Tusk din Polonia, este ales pentru un mandat de doi ani si jumatate care poate fi reinnoit o data. Rolul presedintelui Consiliului nu este echivalentul unui sef de stat ci doar primus inter pares (primul printre egali) alaturi de ceilalti sefi de stat europeni – sursa (ro) si sursa (eng).

VIDEO: descriere Consiliul European si Consiliul Uniunii Europene (eng, 3 min):

 

Consiliul Uniunii Europene:

Consiliul Uniunii Europene (uneori denumit si Consiliul sau Consiliul de Ministri; eng: Council of the European Union) este un organism parte a legislativului Uniunii Europene (UE) reprezentand guvernele statelor membre, celalalt organism este Parlamentul European. Consiliul este compus in diferite componente din 28 de ministri nationali (unul din fiecare stat). Componenta exacta depinde de domeniile in discutie, de exemplu, atunci cand se discuta politici referitoare la agricultura, Consiliul este format din cei 28 de ministri care au in portofoliu si domeniul agriculturii. Presedintia Consiliului este rotativa intre fiecare stat membru si mandatul fiecarei presedintii durează 6 luni, mandat care este detinut de ministerul relevant pentru fiecare intalnire in parte – sursa (ro) si sursa (eng). De exemplu Romania va detine presedintia Consiliului de la 1 ianuarie 2019 pana la finalul lui iunie 2019, timp in care premierul Romaniei (sa speram ca nu Viorica Dancila) va avea rolul de presedinte al Consiliului.

VIDEO: descriere Consiliul Uniunii Europene (in engleza, 5 min):

 

Consiliul Europei*

Consiliul Europei (eng: Council of Europe) este o organizatie internationala, interguvernamentala si regionala. A luat nastere la 5 mai 1949 si reuneste toate statele democratice ale Uniunii Europene precum si alte state din centrul si estul Europei (Rusia, Turcia, Georgia, etc)in total 47 de state.
*) Consiliul Europei este independent de Uniunea Europeana, si este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene – sursa (ro), sursa (eng).

VIDEO: Diferenta intre Consiliul European (European Council) si Consiliul Europei (Council of Europe):

Vezi si: 
Uniunea Europeana (I): Parlamentul European
– Uniunea Europeana (II): Comisia Europeana
Alegeri Europarlamentare: statistica 2007, 2009, 2014

Video

Uniunea Europeana (II): Comisia Europeana

Etichete

, , ,

Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Comisia este responsabila pentru intocmirea propunerilor legislative, implementarea deciziilor si apararea tratatelor Uniunii precum si coordonarea activitatilor curente ale Uniunii.

Comisia funcționeaza ca un cabinet de guvern, format din 28 de membri cunoscuți drept „comisari” (informal). Fiecare stat membru al Uniunii Europene are un membru in Comisie, iar acestia au obligatia de a reprezenta interesele comune ale UE si nu interesele nationale ale statului din care face parte. Unul dintre cei 28 este Presedintele Comisiei (ex: Jean-Claude Juncker) este propus de Consiliul European si ales de catre Parlamentul European (descriere). Consiliul nominalizeaza ceilalti 27 de membri ai Comisiei in acord cu presedintele nominalizat, iar ulterior cei 28 de membri ca un singur corp sunt supusi votului de investitura a Parlamentului European. De exemplu in Comisia precedenta (numita Barroso, dupa numele presedintelui) Dacian Ciolos a fost comisar pentru Agricultura si dezvoltare rurala, iar in comisia curenta (numita Junker) Corina Cretu este comisar pe Politici Regionale).

Termenul de „Comisie” este folosit ori pentru a-i desemna pe cei 28 de membri ai Colegiului Comisarilor sau pentru a desemna inclusiv organismele administrative formate din 23.000 de funcționari publici europeni care sunt impartiti în departamente numite Directorate-Generale și Servicii – sursa sau (eng) aici.

Procedura de selectie:

  1. Consiliul European propune Parlamentului European un presedinte
  2. Parlamentul European voteaza acea propunere
  3. Presedintele vine cu lista de comisari propusi
  4. Parlamentul European voteaza lista de comisari propusi

Responsabilitati:

  • propune legi (dupa care Consiliul si Parlamentul le adopta, sau nu le adopta)
  • se asigura ca legislatia europeana este respectata – de exemplu Comisia a activat articolul 7 in cazul Poloniei (si Ungariei) – sursa
  • seteaza obiective
  • manageriaza si implementeaza politici europene, dar si bugetul UE
  • reprezinta interesele UE (atat in interior cat si in exterior)

VIDEO: descriere Comisia Europeana (in engleza, 5 min):

 

Vezi si: 
Uniunea Europeana (I): Parlamentul European
– Uniunea Europeana (III): Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene si Consiliul Europei*
Alegeri Europarlamentare: statistica 2007, 2009, 2014

Video

Uniunea Europeana (I): Parlamentul European

Etichete

, , , ,

Parlamentul European (abreviat Europarl sau PE) este o institutie legislativa a Uniunii Europene (UE) aleasă prin scrutin direct o dată la cinci ani. Impreuna cu Consiliul Uniunii Europene (Consiliul) și cu Comisia Europeana, exercita puterea legislativă a UE. Parlamentul este compus din 751 de membri, care reprezintă al doilea cel mai mare electorat democratic în lume (375 milioane de votanți eligibili în 2009) – sursa.

PE este un parlament unicameral, spre deosebire de exemplu de Parlamentul din Romania, care este bicameral (Senat si Camera Deputatilor).

PE are un presedinte (in prezent Antonio Tajani) si 14 vicepresedinti.

Mandatele alocate tarilor membre sunt proportionale populatia acelei tari, fiind totusi favorizate tarile mai mici. De exemplu pentru Malta un eurodeputat reprezinta aproximativ 70k cetateni, pe cand in Germania un eurodeputat reprezinta aproximativ 800k cetateni. La alegerile din 2019 Romania va avea alocate 33 de mandate.

Grupuri parlamentare in PE (2014-2019):

Odata ajunsi in PE eurodeputatii se vor grupa in grupuri ideologice:

  • Grupul Partidului Popular European (PPE) – 219
  • Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (S&D) – 189
  • Conservatorii si Reformistii Europeni (ECR) – 73
  • Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) – 68
  • Grupul Verzilor – Alianta Libera Europeana (Greens-EFA) – 52
  • Stangi Unite Europene – Stanga Verde Nordica (GUE-NGL) – 51
  • Europa Libertatii si Democratiei Directe (EFDD) – 43
  • Europa Natiunilor si Libertatilor (ENF) – 35
  • neafiliati (NA) – 21

Activitati ale PE:

  • in legislativ:
    • aproba (sau dezaproba) propuneri de legi
    • propune amendamente la legi
      nota: PE nu are drept de initiativa, adica nu poate inainta propriile proiecte de legi. Acest drept de initiativa il are la ora actuala numai Comisia Europeana.
  • pe buget:
    • proiectul de buget al UE
    • executia bugetara UE
      nota: Parlamentul European impreuna cu Consiliul sunt organele bugetare ale UE. Comisia Europeana intocmeste un proiect de buget. In faza de aprobare a bugetului Parlamentul și Consiliul au posibilitatea de a efectua modificari.
  • de control asupra puterii executive (asupra Comisiei):
    • verificarea propunerilor pentru posturile de comisari
    • motiune de cenzura (eng: vote of no confidence)
      nota:  Inainte de numirea membrilor Comisiei, Parlamentul analizeaza in comisiile sale competenta si integritatea comisarilor desemnati (propusi). Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei, sau impune retragerea unuia din comisari prin neacordarea votului de incredere.

Tipuri de vot in PE:

  • majoritate simpla (50% +1 din cei prezenti)
  • majoritate absolua (50% +1 din nr. total de parlamentari – 376)
  • supermajoritate (la motiunea de cenzura pe langa majoritatea absoluta (376) mai este necesar ca si 2/3 din cei care au votat sa fie pro ca sa treaca motiunea)

Locatii ale PE:

  • Luxembourg – activitati administrative
  • Brussels – 3/4 activitati parlamentare
  • Strasbourg – 1/4 activitati parlamentare

 

VIDEO: descriere Parlamentul European (in engleza, 5 min):

 

Vezi si:
– Alegeri Europarlamentare: statistica 2007, 2009, 2014
– Uniunea Europeana (II): Comisia Europeana
– Uniunea Europeana (III): Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene si Consiliul Europei*

Citat

Descentralizare fiscala in Romania si Elvetia (prezentare)

Etichete

, , , , , ,

Descentralizarea fiscala in Romania si Elvetia – Studiu comparativ

ARGUMENT

Descentralizarea fiscală este doar o parte a procesului de descentralizare administrativă și financiară, dar o parte esențială, întrucât veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă sursă prin care se alimentează bugetele publice. Or, în absența resurselor bănești corespunzătoare, nu putem vorbi despre o descentralizare reală. Transferul de competențe administrative dintre centru spre periferie, adică de la organele administrației publice centrale către cele locale, trebuie însoțită de creșterea veniturilor bugetare locale, ceea ce este în dependență directă de descentralizarea fiscală, adică de sporirea cuantumului impozitelor și taxelor care intră în bugetele locale (fără creșterea poverii fiscale).

Creșterea veniturilor bugetare locale se poate face și prin alocarea de sume suplimentare de la bugetul de stat, dar aceasta nu înseamnă o descentralizare reală, ci – mai degrabă – o centralizare deghizată, prin care statul decide cât, de unde și sub ce formă alocă autorităților locale, iar acestea din urmă se află într-o continuă incertitudine și dependență de centru. Din păcate, în linii mari, aceasta este situația actuală din România, așa cum vom putea observa în continuare.

Studiul de față propune o concepție modernă asupra descentralizării fiscale, în conformitate cu care cea mai mare parte a veniturilor fiscale directe (impozit pe venit și impozit pe profit) trebuie să intre în bugetul localităților, de unde acestea vor vira – pentru respectarea principiului solidarității și al egalizării financiare – cote către bugetul județului de care aparțin, respectiv către bugetul de stat.

  • În prezent, impozitul pe venit intră în bugetul de stat, de unde se întoarce în parte în bugetele localităților și județelor, sub forma unor așa-numite „cote defalcate”, printr-o procedură greoaie, ilogică și pe alocuri obscură, favorizând astfel subiectivismul și arbitrariul în alocarea acestuia.
  • Cât privește impozitul pe profit, acesta intră și rămâne exclusiv în bugetul de stat, ceea ce constituie o inechitate gravă la adresa comunităților în care acest profit este produs, atât din punct de vedere al companiilor plătitoare de impozit pe profit (care nu regăsesc nimic din bogăția pe care o produc în serviciile publice ale localității unde își au sediul / își desfășoară activitatea), cât și din punctul de vedere al cetățenilor din comunitatea ce „găzduiește” compania în cauză (pentru că nici acești cetățeni nu au niciun beneficiu de pe urma activității economice locale).

Întrucât bugetele localităților sunt văduvite de impozitul pe profit și primesc (nu opresc) o cotă din impozitul pe venit, care este mereu diminuată, comunitățile locale nu reușesc să se autofinanțeze în România, ceea ce obligă statul să le aloce sume din taxa pe valoarea adăugată, tot printr-o procedură criticabilă și adesea, inechitabilă.

Fără îndoială, există în România localități mici și sărace, care nu ar reuși să se autofinanțeze nici prin procedura propusă de noi, de reținere a impozitelor pe venit și pe profit la bugetul local, cu virarea unor cote către județ și stat. Dar tocmai acesta este principalul rol al cotelor în discuție, de a contribui la echilibrarea financiară a localităților din cadrul unui județ, respectiv a județelor României. Practic, comunitățile locale își gestionează autonom veniturile fiscale proprii, dar sunt solidare atât cu celelalte comunități din zonă (prin cota virată județului), cât și cu cele din întreaga țară (prin cota virată la bugetul de stat).

Gestionarea autonomă a veniturilor fiscale ale localității, adică esența descentralizării fiscale, nu este un scop în sine. Autonomia și descentralizarea administrativ-financiară într-un stat de drept nu sunt, în ansamblul lor, decât măsuri de corectare a centralismului excesiv, care – așa cum istoria ne-a dovedit în modul cel mai dureros – înseamnă decizii proaste pentru cetățean, sărăcie, servicii publice de calitate scăzută ș.a.m.d.

Credem că nimeni nu se îndoiește de faptul că cele mai bune decizii pentru comunitate se pot lua chiar în comunitate. Niciodată „centrul” nu va ști mai bine care sunt problemele locale, care modul optim de soluționare a acestora, care sunt cele mai bune strategii de dezvoltare locală sau cum trebuie folosiți banii comunității. Problemele locale specifice cer rezolvări specifice, nu decizii dictate de la centru.

De altfel, principiul subsidiarității, asumat de legislația română (prin Legea-cadru a descentralizării, din 2006, dar și prin actele normative subsecvente), cere ca exercitarea competențelor administrative să fie în sarcina autorității publice locale situate la nivelul cel mai apropiat de cetățean (și numai în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil, de către o autoritate de nivel superior). Aceasta este o recunoaștere legislativă a faptului că nici un sistem centralizat nu poate răspunde varietăţii nevoilor comunităţilor locale la fel de bine ca autorităţile locale. Desigur, structurile guvernului îşi păstrează și într-un star descentraliza, atribuţiile firești, de reglementare şi control al legalității.

Așadar, principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, în acord cu cerințele și preferințele beneficiarilor, dar și de a oferi o premisă reală pentru creșterea economică și socială în general. Apropierea deciziei de cetăţean și luarea unor decizii mai adecvate necesităţilor lui contribuie la bunul mers al întregii societăți, nu doar al uneia sau alteia dintre comunitățile locale.

De altfel, autonomia locală este departe de a însemna fragmentarea administrativă a unei țări, și cu atât mai puțin „federalizarea” sa. Principiul descentralizării completează principiul caracterului unitar al statului român; ambele sunt prevăzute în Constituția României, iar obiectivul primului este o mai bună administrare şi gestionare a resurselor locale, ceea ce nu poate conduce decât la creșterea bunăstării generale a unei națiuni.”

 

^Textul este extras din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ si reprezinta intregul subcapitul 1.1 „Argumente”.

Alte texte extrase din document:
– Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania
– Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete
– Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete