Imagine

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii si a str. adiacente

Etichete

, , , ,

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – general (premiul I)

În perioada 14 – 16 septembrie 2018 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la concursul internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității si străzile adiacente”, competiție lansată oficial pe data de 17 iulie 2018, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), promotor Municipiul Cluj-Napoca.

Luni, 17 septembrie 2018, ora 11:00, Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca a găzduit în Sala Europa conferința de presă pentru anunțarea câștigătorilor.

În urma deliberărilor juriului a fost selectate proiectele câștigătoare și anume:

PREMIUL I – PROIECT NR. 53 – DP1212 – MOSSFERN SRL 

Autor principal: MOSSFERN ARHITECTURĂ

Coautori: Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural.” – aprecierea Juriului

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – detalii (premiul I)

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – detalii (premiul I)

PREMIUL II – PROIECT NR. 56 – GC0301 – ȘERBAN I. DANIEL LUCIAN B.I.A.

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – premiul II

PREMIUL III – PROIECT NR. 52 – NO1808 – NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM S.R.L.

Reamenajare str. Kogalniceanu, Universitatii – premiul III

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 RON, fără TVA.

Sursa, detalii si randari premiul II si III aici.

Vezi si: 
Reamenajare Bulevardul 21 Decembrie 1989
Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac
Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Citat

Document review: Descentralizare fiscala in Romania si Elvetia

Etichete

, , , , , , ,

Descentralizarea fiscala in Romania si Elvetia – Studiu comparativ

ARGUMENT

Descentralizarea fiscală este doar o parte a procesului de descentralizare administrativă și financiară, dar o parte esențială, întrucât veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă sursă prin care se alimentează bugetele publice. Or, în absența resurselor bănești corespunzătoare, nu putem vorbi despre o descentralizare reală. Transferul de competențe administrative dintre centru spre periferie, adică de la organele administrației publice centrale către cele locale, trebuie însoțită de creșterea veniturilor bugetare locale, ceea ce este în dependență directă de descentralizarea fiscală, adică de sporirea cuantumului impozitelor și taxelor care intră în bugetele locale (fără creșterea poverii fiscale).

Creșterea veniturilor bugetare locale se poate face și prin alocarea de sume suplimentare de la bugetul de stat, dar aceasta nu înseamnă o descentralizare reală, ci – mai degrabă – o centralizare deghizată, prin care statul decide cât, de unde și sub ce formă alocă autorităților locale, iar acestea din urmă se află într-o continuă incertitudine și dependență de centru. Din păcate, în linii mari, aceasta este situația actuală din România, așa cum vom putea observa în continuare.

Studiul de față propune o concepție modernă asupra descentralizării fiscale, în conformitate cu care cea mai mare parte a veniturilor fiscale directe (impozit pe venit și impozit pe profit) trebuie să intre în bugetul localităților, de unde acestea vor vira – pentru respectarea principiului solidarității și al egalizării financiare – cote către bugetul județului de care aparțin, respectiv către bugetul de stat.

  • În prezent, impozitul pe venit intră în bugetul de stat, de unde se întoarce în parte în bugetele localităților și județelor, sub forma unor așa-numite „cote defalcate”, printr-o procedură greoaie, ilogică și pe alocuri obscură, favorizând astfel subiectivismul și arbitrariul în alocarea acestuia.
  • Cât privește impozitul pe profit, acesta intră și rămâne exclusiv în bugetul de stat, ceea ce constituie o inechitate gravă la adresa comunităților în care acest profit este produs, atât din punct de vedere al companiilor plătitoare de impozit pe profit (care nu regăsesc nimic din bogăția pe care o produc în serviciile publice ale localității unde își au sediul / își desfășoară activitatea), cât și din punctul de vedere al cetățenilor din comunitatea ce „găzduiește” compania în cauză (pentru că nici acești cetățeni nu au niciun beneficiu de pe urma activității economice locale).

Întrucât bugetele localităților sunt văduvite de impozitul pe profit și primesc (nu opresc) o cotă din impozitul pe venit, care este mereu diminuată, comunitățile locale nu reușesc să se autofinanțeze în România, ceea ce obligă statul să le aloce sume din taxa pe valoarea adăugată, tot printr-o procedură criticabilă și adesea, inechitabilă.

Fără îndoială, există în România localități mici și sărace, care nu ar reuși să se autofinanțeze nici prin procedura propusă de noi, de reținere a impozitelor pe venit și pe profit la bugetul local, cu virarea unor cote către județ și stat. Dar tocmai acesta este principalul rol al cotelor în discuție, de a contribui la echilibrarea financiară a localităților din cadrul unui județ, respectiv a județelor României. Practic, comunitățile locale își gestionează autonom veniturile fiscale proprii, dar sunt solidare atât cu celelalte comunități din zonă (prin cota virată județului), cât și cu cele din întreaga țară (prin cota virată la bugetul de stat).

Gestionarea autonomă a veniturilor fiscale ale localității, adică esența descentralizării fiscale, nu este un scop în sine. Autonomia și descentralizarea administrativ-financiară într-un stat de drept nu sunt, în ansamblul lor, decât măsuri de corectare a centralismului excesiv, care – așa cum istoria ne-a dovedit în modul cel mai dureros – înseamnă decizii proaste pentru cetățean, sărăcie, servicii publice de calitate scăzută ș.a.m.d.

Credem că nimeni nu se îndoiește de faptul că cele mai bune decizii pentru comunitate se pot lua chiar în comunitate. Niciodată „centrul” nu va ști mai bine care sunt problemele locale, care modul optim de soluționare a acestora, care sunt cele mai bune strategii de dezvoltare locală sau cum trebuie folosiți banii comunității. Problemele locale specifice cer rezolvări specifice, nu decizii dictate de la centru.

De altfel, principiul subsidiarității, asumat de legislația română (prin Legea-cadru a descentralizării, din 2006, dar și prin actele normative subsecvente), cere ca exercitarea competențelor administrative să fie în sarcina autorității publice locale situate la nivelul cel mai apropiat de cetățean (și numai în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil, de către o autoritate de nivel superior). Aceasta este o recunoaștere legislativă a faptului că nici un sistem centralizat nu poate răspunde varietăţii nevoilor comunităţilor locale la fel de bine ca autorităţile locale. Desigur, structurile guvernului îşi păstrează și într-un star descentraliza, atribuţiile firești, de reglementare şi control al legalității.

Așadar, principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, în acord cu cerințele și preferințele beneficiarilor, dar și de a oferi o premisă reală pentru creșterea economică și socială în general. Apropierea deciziei de cetăţean și luarea unor decizii mai adecvate necesităţilor lui contribuie la bunul mers al întregii societăți, nu doar al uneia sau alteia dintre comunitățile locale.

De altfel, autonomia locală este departe de a însemna fragmentarea administrativă a unei țări, și cu atât mai puțin „federalizarea” sa. Principiul descentralizării completează principiul caracterului unitar al statului român; ambele sunt prevăzute în Constituția României, iar obiectivul primului este o mai bună administrare şi gestionare a resurselor locale, ceea ce nu poate conduce decât la creșterea bunăstării generale a unei națiuni.”

 

^Textul este extras din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ si reprezinta intregul subcapitul 1.1 „Argumente”.

Alte texte extrase din document:
– Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania
– Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete
– Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete

Citat

Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete

Etichete

, , , , , , ,

Structura cheltuielilor: exemplu judetul Mures (sursa)

Cheltuielile autoritatilor locale romane (localitati si judete) se pot clasifica in doua moduri:
clasificare economicafunctionare si dezvoltare
clasificare functionala: pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, paragrafe

Textul de mai jos, tabelele si graficele (chiar si cele de mai sus) sunt extrase din capitolul 2.4. Cheltuielile autoritatilor locale romane incepand cu pag. 81 din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ – recomand tot documentul, sau cel putin cap. 2.

 

Cheltuieli de FUNCTIONARE si Cheltuieli de DEZVOLTARE

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cheltuielile secțiunii de funcționare, sunt următoarele:

  • a) cheltuieli de personal;
  • b) bunuri și servicii;
  • c) dobânzi;
  • d) subvenții;
  • e) transferuri curente între unitățile administrației publice;
  • f) alte transferuri pentru cheltuieli curente;
  • g) asistență socială;
  • h) rambursări de credite;
  • i) alte cheltuieli;
  • j) împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțate integral din venituri proprii.

În aceeași ordine de idei, conform art. 2 alin. (5) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, Cheltuielile secțiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:

  • a) cheltuieli de capital;
  • b) proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;
  • c) transferuri pentru cheltuieli de capital;
  • d) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital;
  • e) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate.

Cheltuielile LOCALITATILOR (pe capitole)

Lista cheltuielilor ce se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, așa cum este prevăzută în clasificația bugetară a Ministerului Finanțelor și de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale actualizată, este următoarea:

Lista cheltuielilor pt. bugetele proprii ale comunelor, orașelor și municipiilor

Exemplu mun. Tg.Mures, 2016:

In continuare gasim si o exemplificare a bugetului de cheltuieli pentru municipiul Targu Mures pentru anul 2016:

Exemplu cheltuieli: mun. Targu Mures, 2016

 

Cheltuielile JUDETELOR (pe capitole)

Lista cheltuielilor prevăzute de Legea finanțelor publice locale, nr. 273 din 2006, la nivelul bugetelor județelor este asemănătoare ca structură cu lista prevăzută pentru cheltuielile comunelor, orașelor sau municipiilor, dar totuși diferă ca substanță. Lista cheltuielilor prevăzute în bugetul unui județ este sintetizată în tabelul de mai jos:

Lista cheltuielilor pt. bugetele proprii ale județelor

Exemplu jud. Mures, 2016:

Mai jos un exemplu pentru judetul Mures, pentru anul 2016.

Exemplu cheltuieli: judetul Mures, 2016

Un exemplu si mai detaliat gasiti in prima poza din articol.

Vezi si:
– Ghid: cum se citeste documentul unui buget local – ex. Campia Turzii
Ghid: Cum sa citesti executia bugetara a unui oras
– Administratie locala: ghid introductiv

Citat

Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete

Etichete

, , , , , , ,

Venituri de la nivel central (sursa)

Potrivit Legii finanțelor publice locale, nr. 273 din 2006, veniturile bugetare sunt definite ca fiind resursele băneşti care se cuvin bugetelor unităților administrativ-teritoriale, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenții etc. Legea stipulează cinci categorii de venituri bugetare locale:

  • a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
  • b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
  • c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
  • d) donaţii şi sponsorizări;
  • e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări

Categorii de venituri: functionare si dezvoltare

Intregul articol (text, tabele si grafice, chiar si cele de mai sus) este extras din capitolul 2.3. Veniturile autoritatilor locale romane incepand cu pag. 68 din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ – recomand tot documentul, sau cel putin cap. 2.

 

Veniturile LOCALITATILOR

Localitățile din România, respectiv cele cu capacitate administrativă proprie – comune, orașe și municipii, își alimentează bugetul din (1) venituri proprii, (2) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, (3) subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii, (4) transferuri voluntare, altele decât subvenţiile și (5) diverse operațiuni financiare.

Sintetizând, putem spune că în bugetele locale se varsă două mari categorii de venituri: veniturile proprii și veniturile care provin de la centru, fiecare dintre aceste categorii fiind alimentate, la rândul lor, din mai multe surse, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos:

Principalele categorii de venituri ale bugetelor localitatilor

În categoria veniturilor proprii se includ în principal sumele încasate din taxe și impozite exclusiv locale, dar și cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit încasat în bugetul de stat. Paradoxal, impozitul pe venit este considerat de Legea finanțelor publice locale ca fiind venit propriu al localității, dar intră în bugetul de stat, urmând ca o parte din acesta să se întoarcă în bugetul local, printr-o procedură greoaie și inutilă. În categoria veniturilor proprii ale localității mai intră sumele încasate cu titlu de impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea Consiliului local, dar niciun fel de altfel de impozit pe profit, care intră în totalitate în bugetul de stat, fără să se întoarcă deloc în bugetul local. Nomenclatorul tuturor veniturilor proprii ale localităților din România poate fi consultat în tabelul (link PDF) de mai jos.

Cât privește veniturile provenind de la nivel central, în afară de o parte din impozitul pe venit colectat pe plan local (care, după cum am arătat, este formal inclus în categoria veniturilor proprii), în bugetele localităților intră anumite „sume defalcate” din taxa pe valoarea adăugată colectată la nivel național (al căror cuantum este decis anual, prin Legea bugetului de stat) și subvenții. Tabelul următor (link PDF) evidențiază în detaliu și această categorie de venituri ale localității .

Sursele de venituri ale bugetelor localităților din România (.pdf, 3 pagini)

Exemplu mun. Tg. Mures, 2016:

Exemplu Targu Mures

În ce privește categoria de venituri proprii, se preconizează că bugetul pe 2016 al municipiului Tîrgu-Mureș va fi alimentat din următoarele surse:

Exemplu Targu Mures (detaliu)

 

Veniturile JUDETELOR

Județele își alimentează bugetul din surse similare localităților, respectiv din: (1) venituri proprii, (2) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, (3) subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii, (4) transferuri voluntare, altele decât subvenţiile și (5) diverse operațiuni financiare.

Cele două mari categorii de venituri ale județelor sunt, ca și în cazul localităților: veniturile proprii și veniturile care provin de la centru, fiecare cu mai multe subcategorii, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos:

Principalele categorii de venit ale bugetelor judetelor

Din categoria veniturilor proprii ale județului, în comparație cu localitățile, lipsesc sumele încasate din taxe și impozite exclusiv locale, pentru că acestea se fac venit numai la bugetul localităților. Cea mai importantă sursă de venituri „proprii” pentru un județ rămân cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, la care se adaugă taxele pe utilizarea drumurilor, concesiuni, închirieri etc.

Cât privește veniturile județului provenind de la nivel central, acestea se compun în principal din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată colectată la nivel național (al căror cuantum este decis, ca și în cazul localităților, prin Legea anuală a bugetului de stat) și subvenții.

Tabelul următor (link PDF) oferă o privire asupra principalelor surse de venituri ale județelor, comparativ cu cele ale localităților.

Comparație între principalele surse de venituri bugetare ale localităților și județelor din România (.pdf, 4 pagini)

Exemplu jud. Mures, 2016:

Exemplu structura veniturilor: judetul Mures, 2016

În ce privește categoria de venituri proprii, se preconizează că bugetul pe 2016 al județului Mureș va fi alimentat din următoarele surse:

Exemplu venituri proprii: judetul Mures, 2016

Vezi si:
– Ghid: cum se citeste documentul unui buget local – ex. Campia Turzii
Ghid: Cum sa citesti executia bugetara a unui oras
– Administratie locala: ghid introductiv

Citat

Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania

Etichete

, , , , , , ,

Sinteza taxe si impozite, pe categorii de bugete (sursa)

Prezentul text reprezinta o sinteza succinta a capitolului 2.2 Principalele taxe si impozite percepute in Romania din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ, iar pentru detalii va invit sa descarcati documentul si sa il consultati.

Impozite si taxe care se fac venit la:

BUGETUL DE STAT

  1. Impozitul pe profit:
    În prezent, impozitul pe profit este reglementat de art. 13 – 46 din Codul fiscal, fiind una dintre principalele surse de venit la bugetul de stat.
    Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
    .
  2. Impozitul pe dividende:
    Impozitul pe dividende este reglementat diferit, după cum dividendele sunt plătite către o persoană fizică sau o persoană juridică. Totuși, în ambele forme, acest impozit constituie venit la bugetul de stat.
    Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.
    Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice sub formă de dividende, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
    .
  3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:
    Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor diferă în funcție de numărul de salariați. Astfel, cota de impozitare de 1% se aplică pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv; cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat, iar cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
    .
  4. Impozitul pe venit:
    În România, sistemul de impozitare a veniturilor a cunoscut mai multe modificări. Inițial, el se numea „impozit pe fondul total de retribuire”, iar apoi a fost înlocuit cu un impozit în cote progresive (între 6% și 45%, pe măsura creșterii venitului). Din 2005 s-a trecut la sistemul impunerii proporționale a venitului, o dată cu adoptarea sistemului cotei unice de impozitare, de 16%.
    .
  5. Taxa pe valoarea adaugată (TVA):
    Taxa pe valoare adăugată, principalul impozit indirect datorat bugetului de stat, este reglementată de Titlul VII Cod fiscal, corespunzător art. 265-334 din aceeași lege. Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
    a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;
    b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
    Cota redusa de 9% se aplica pentru unele alimente, medicamente, produse ortopedice, cazare in regim hotelier, etc.
    Cota redusa de 5% se aplica pentru manuale scolare, carti, reviste, etc, acces muzee, targuri, expozitii, etc, livrare locuinte ca parte a politicii sociale.
    .
  6. Accize și taxe speciale:
    Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate bugetului de stat și sunt grupate în două categorii: accize armonizate și accize nearmonizate. Acestea sunt reglementate de Codul fiscal, art. 335-452.

    1. Accize armonizate: Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: tutun, bauturi alcoolice, energie electrica
    2. Accize nearmonizate: Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse: tigaretele electronice, etc
      .
  7. Impozit pe construcții:
    Impozitul pe construcții, care este diferit de impozitul/taxa pe clădiri ce intră în bugetele locale, este reglementat de art. 496-500 Cod fiscal. Contribuabilii obligați la plata impozitului pe construcții sunt persoanele juridice române (cu anumite excepții) și persoanele juridice străine cu un sediu permanent în România. Cota de impozitare este de 1% din valoarea construcțiilor.

 

BUGETUL JUDETULUI

În România, bugetele județelor nu sunt alimentate direct prin taxele și impozitele plătite de cetățeni. Așa cum vom vedea în continuare, o parte din taxele și impozitele locale se împart între județ și localități (de exemplu, impozitul pe anumite autovehicule de transport marfă, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean), dar cea mai mare parte a veniturilor județelor provin de la bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din TVA).
.

BUGETUL LOCALITATILOR

Potrivit art. 454 din Legea nr. 227/2015 privind Cod fiscal, impozitele şi taxele locale sunt următoarele:

  1.  Impozitul sau taxa pe clădiri:
    Orice persoană, fizică sau juridică ce deține în proprietate o clădire situată în România, datorează anual impozit pe acea clădire. Potrivit art. 455 din Codul fiscal, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Pentru situațiile în care se plătește taxa pe clădiri, nu se mai impune și plata impozitului pe clădiri. Impozitul sau taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.
    Codul fiscal reglementează diferit acest impozit după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate ca urmare a construirii, a unei reevaluări etc. [Pt cele detinute de persoane juritice … vezi sursa.]
    .
  2. Impozitul pe teren/taxa pe teren:
    În mod similar, orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietate un teren, datorează bugetului local în raza căruia este situat terenul, impozit pe teren. Codul fiscal nu stabilește taxe diferite, după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Impozitul sau taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local, pe baza unor tabelele de calcul.
    .
  3. Impozitul pe mijloacele de transport:
    Impozitul pe mijloacele de transport este o sursă de venit la bugetul local, reglementată de art. 468-472 din Codul fiscal. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, respectiv în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul prevăzut de art. 470 alin. (2) Cod fiscal.
    Potrivit art. 494 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit pentru anumite autovehicule (de exemplu autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean.
    .
  4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor:
    Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor sau autorizațiilor sunt plătite de orice persoană care trebuie să obțină aceste documente, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, înainte de a i se elibera. Acestea sunt integrate în bugetul local.
    Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform unui tabel de calcul, fiind cuprinsă între 0-14 lei și crește corespunzător suprafeței mai mare de 1000 metri pătrați.
    .
  5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate:
    Potrivit art. 477 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în articolul 477, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale. Aceasta se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate. Cota taxei se stabileşte de către consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
    .
  6. Impozitul pe spectacole:
    Impozitul pe spectacole este reglementat de art. 480-483 din Codul fiscal, potrivit cărora orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
    .
  7. Taxe speciale:
    În conformitate cu art. 484 alin. (1) din Codul fiscal, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
    .
  8. Alte taxe locale:
    Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea. Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător. Taxele acestea se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.
    .

Alte impozite:
Impozitul pe transferul dreptului de proprietate:
Impozitul este aferent transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

Taxele judiciare de timbru:
Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Potrivit prezentei ordonanțe, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat este de 45%.

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene:
Potrivit art. 489 din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale menționate mai sus, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor judiciare de timbre și taxelor extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale. Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal.

 

Contributii de ASIGURARI SOCIALE

În România, sistemul de securitate socială se bazează pe 3 bugete naționale distincte: Bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii, accidente de muncă și boli profesionale), Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (servicii medicale generale, accidente de muncă și boli profesionale) și Bugetul asigurărilor pentru șomaj (șomaj și garantare pentru plata creanțelor salariale).

A) Contribuții la Bugetul asigurarilor sociale de stat:

  • Contribuția de asigurări sociale (pensii)
    Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat sunt reglementate de art. 135-152 din Codul fiscal. In 2016 cotele de contribuţii de asigurări sociale era: 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pentru 2018 le gasiti aici, in stanga jos.]
  • Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
    Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii.

B) Contribuții la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

  • Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
    Această categorie de contribuții este reglementată de art. 153-183 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
    a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator [pt 2018 vezi aici]
  • Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
    Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate este de 0,85% și se aplică unei baze lunare de calcul ce diferă în funcția de categoria de venit.

C) Contribuții la Bugetul asigurărilor pentru şomaj:

  • Contribuții de asigurări pentru șomaj
    Sunt definite in art. 184 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:
    a) 0,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
  • Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
    Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator, este de 0,25%.

Sinteza privind regimul fiscal din Romania

Sinteza principalele taxe, pe categorii de contribuabili (sursa)

Imagine

Asfaltare Drumuri Judetene: Monitorizare jud. Cluj 2016-2018

Etichete

, , , , , , ,

Segmente DJ asfaltate 2016-2018, judetul Cluj

La inceputul mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise mentiona: <drumurile judeţene reprezintă prioritatea absolută a acestui mandat> (sursa).

Pentru ca tot la doua zile vedem cate un comunicat pe aceasta tema, acum la doi ani de la inceputul mandatului mai sus mentionat, m-am hotarat sa fac o sinteza. Pentru ca pe drumurile judetene se pot efectua mai multe tipuri de activitati care sa duca la o (mai) buna desfasurare a circulatiei in conditii de siguranta si confort, dintre acestea eu am ales sa contorizez pe harta doar segmentele de drum reabilitate prin lucrari care s-au finalizat cu asternere de covor asfaltic. Cred ca este destul de clar ca am putut monitoriza doar CANTITATEA lucrarilor efectuate, nu si CALITATEA lor.

Am monitorizat (verde inchis) lucrarile finalizate, lucrarile incepute dar inca neterminate (verde deschis), lucrarile care sunt in pregatire, dar inca neincepute (turcoaz), si lucrari care au fost depuse spre finantare prin POR, dar care inca nu au inceput (mov).

 

HARTA INTERACTIVA cu segmente de drum asfaltate

Harta o gasiti apasand aici.

Din stanga puteti elimina/adauga straturi si elemente ale hartii:

  • conturul judetului (gri)
  • segmente de drum asfaltate (verde inchis)
  • segmente de drum incepute, dar inca nefinalizate (verde deschis)
  • segmente de drum in pregatire (turcoaz)
  • segmente de drum propuse pt finantare POR 2014-2020 (mov)
  • segmente de drum de piatra (negru)

Pentru a vedea detalii despre un segment de drum, dati click pe acel segment de pe harta, sau pe numele lui in meniul din stanga, si veti gasi informatii despre:

  • lungime sector (lungime aproximativa)
  • anul/anii asfaltarii
  • link catre comunicate de presa, poze, video sau informatii text

Observatii: posibil ca pentru unele segmente, pozitionarea capetelor sa nu fie 100% corecta pentru ca este greu de identificat pe harta borna kilometrica a capatului de sector de drum (asa cum apare in comunicatele de presa). Puteti comenta mai jos daca gasiti eventuale greseli. In plus, cu timpul voi edita harta astfel incat in 2020, sa avem o reprezentare corecta a sectoarelor de drum asfaltate in actualul mandat al Consiliului Judetean.

Imagine

Judetul Cluj: distributia geografica a voturilor (2016)

Etichete

, , , ,

Voturi Valabil Exprimate (VVE) – alegeri parlamentare 2016

Judetul Cluj se afla alaturi de Prahova, Dolj, Constanta, si Iasi in top 5 judete cu cele mai multe voturi valabil exprimate la alegerile parlamentare din 2016 (si nu numai, afirmatia este general valabila). Pe listele de vot in judetul Cluj la alegerile locale erau 607.393 persoane dintre care au votat 272.593 persoane. Similar la cele parlamentare din 2016 au votat (vot valabil) 238.867 persoane. Dintre aceste persoane 120.490 au votat in municipiul Cluj Napoca. Altfel spus, municipiul resedinta de judet voteaza cat restul judetului luat impreuna.

VVE judetul Cluj: total ~239.000

Daca la judetul Cluj municipiul Cluj Napoca reprezinta putin peste 50% din totalul judetului, la Prahova Ploiesti reprezinta 32%, si similar Craiova 40%, Constanta 47%, si Iasi 46%. Observam ca la Cluj exista o super-centralizare a populatiei/voturilor in interiorul resedintei de judet. Daca este sa comparam cu restul judetelor din Regiunea NV (Oradea 36%, Baia Mare 30%, Satu Mare 36%, Bistrita 30%, Zalau 27%) observam ca centralizarea la Cluj comparativ cu acestea este si mai mare.

Daca excludem municipiul Cluj Napoca din ecuatie, observam ca urmatoarele 10 UAT-uri (din cele 80 ramase) reprezinta putin peste jumatate din restul judetului, sau altfel spus ele reprezinta ~27% din tot judetul .

VVE jud. Cluj – fara municipiul Cluj Napoca

Cele 10 UAT-uri care reprezinta ~27% (~66k voturi) sunt: mun. Turda 16.3k, mun. Dej 11.6k, com. Floresti 9.2k, mun. Campia Turzii 7.8k, mun. Gherla 6.8k, com. Baciu 3.4k, com. Apahida 3.4k, oras Huedin 2.7k, com. Gilau 2.5k, com. Aghiresu 1.8k.

Pe langa cele 5 municipii si orasul Huedin, geografic plasate in lunga Somesului si lunca Ariesului (pe rutele principale de conexiune ale judetului cu cele alaturate) mai gasim si 5 comune. Trei dintre acestea se gasesc tot in lunca Somesului si sunt „cartiere dormitor” ale municipiului resedinta de judet (Floresti, Baciu, Apahida), iar cea de-a patra comuna (Gilau) se afla tot in lunga Somesului. Dintre cele zece, doar com. Aghiresu se afla intr-o zona mai retrasa fata de traseele rutiere principale care strabat judetul, probabil si de aceea se afla doar pe locul zece ca si populatie/vve. Aceste detalii geografice explica oarecum de ce aceste asezari au o populatie mai mare decat restul zonelor din judet, care se afla in zone deluroase sau chiar muntoase, unde asezarile sunt mult mai mici, iar densitatea de oameni este redusa.

VVE jud. Cluj: mun. Cluj Napoca + top 10 UAT

Restul de 70 de comune adunat reprezinta ~23% (~52k voturi) din numarul total de voturi ale judetului, adica putin sub primele 10 UAT-uri si putin sub jumatate din voturile din municipiul Cluj Napoca.

VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs

VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs

Daca ne uitam la „cele mai mici” / bottom 33 de comune, observam ca impreuna genereaza voturi echivalent cat municipiul Turda (adica ~7%). Geografic vorbind se poate observa ca majoritatea se regasesc in zone muntoase si pe vai. Exista un grup in zona de sud-vest, a Muntilor Apuseni (Muntii Gilau si Muntii Vladeasa – detalii). Al doilea grup este in zona la nord-vest de Turda, in zona deluroasa dintre Turda si Feleac/Cluj Napoca (singurul grup care se afla pe ruta principala de transport, si nu ascuns intre dealuri sau munti). A treilea grup se afla pe vaile de la sud-vest de Dej si Gherla. A patra grupare se afla in zona deluroasa dintre cele doua rute: Cluj-Dej-Bistrita si Cluj-Mociu-Reghin.

VVE jud. Cluj: bottom 33 UAT-uri

Sursa datelor o gasiti aici.

Vezi si:
– Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii
– Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V
– Consilieri Judeteni (Cluj): istoric si statistica 1996-2016

Imagine

Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii

Etichete

, , , , , , ,

Alegeri locale 2016 – Regiunea Nord-Vest (judete si municipii)

Pentru Regiunea Nord-Vest statistica alegerilor locale din iunie 2016 la nivel de consiliu judetean, consiliul local al municipiilor si oraselor este prezentata mai jos in detaliu pe fiecare judet, dar prentru inceput prezint o agregare a fotoliilor de PRIMAR la nivelul intregii regiuni. UAT-urile sunt impartide (dupa importanta) in 5 nivele si anume: rang 0 (Bucuresti), rang 1 (13 municipii resedinta de judet ale celor mai importante judete), rang 2 (restul de municipii, de o importanta mai scazuta ca primele 13), rang 3 (orasele) si rang 4 (comunele).

La nivelul Regiunii NV situatia fotoliilor de primar sta in felul urmator:

  • rang 1 (municipii): ambele municipii de acest rang au primari PNL (Cluj Napoca si Oradea), acestea fiind cele mai importante asezari din Regiunea NV. Cluj Napoca reprezinta ~50% din populatia care voteaza din judetul Cluj, iar Oradea reprezinta ~36% din populatia judetului Bihor, deci procente enorm de mari din judetele respective (detalii).
  • rang 2 (municipii): PSD conduce (detasat daca luam in calcul si alianta cu UNPR si alianta de la Baia Mare), UDMR pe locul doi iar PNL doar pe locul trei. De mentionat ca UDMR sta foarte bine la acest nivel in judetele Bihor si Satu Mare.
  • rang 3 (orase): PSD conduce, PNL pe locul doi, UDMR pe trei si PMP si un independent incheie plutonul. De mentionat ca aici jumatate din scorul PSD vine doar din judetul Maramures unde sunt cele mai multe orase, iar PSD are primar in majoritatea lor. De asemenea scorul PMP vine exclusiv tot din Maramures, la fel si primarul independent.
  • rang 4 (comune): PSD conduce din nou, PNL pe doi, UDMR pe trei si apoi la mare departare restul partidelor. Spre deosebire de celelalte nivele aici gasim (pe langa partidele de mai sus si clasicele lor aliante) si alte 7 formatiuni (Alde, FDGR, PCM, etc). De mentionat ca cea mai mare comuna din Romania, Floresti (jud. CJ) are primar PNL.

Totusi daca analizam putin situatia din perspectiva economico-geografica PNL si UDMR domina cele doua judete cu PIB ridicat (Cluj: PIB ~9 miliarde euro, Bihor: PIB 4.5 miliarde). Maramures cu un PIB ~3.5 miliarde este dominat de PSD. Satu Mare cu un PIB ~2.3 miliarde este dominat de UDMR. Bistrita-Nasaud cu un PIB ~2.1 miliarde este dominat de PSD, iar Salaj cu un PIB ~1.6 miliarde este condus tot de PSD (sursa PIB judete). Ordonand cele sase judete dupa PIB si uitandu-ne la primele doua locuri si ultimele doua putem observa ca statistica aceasta cumva intareste cliseul ca in zonele mai putin instarite se voteaza PSD, pe cand in cele mai prospere se voteaza PNL.

Primari: Regiunea NV (2016 – rang1, 2, 3 si 4)

 

CLUJ

  • Consiliul Judetean CJ: presedinte CJ PNL Alin Tise; majoritate PNL(18), UDMR(7); opozitie PSD(12)
  • Municipiul Cluj-Napoca: primar PNL Emil Boc; majoritate PNL(17),  UDMR(5); opozitie PSD(5)
  • Municipiul Campia Turzii: primar PNL Dorin Lojigan; majoritate PNL(8), UDMR(2), PPUSL(1 din 2); opozitie PSD(5), PMP(1), PPUSL(1 din 2)
  • Municipiul Dej: primar PSD Morar Costan; PSD(11), PNL(5), UDMR(2), PRM(1)
  • Municipiul Gherla: primar PSD Neselean IoanPSD(7), PNL(4), PMP(4), UDMR(3), PACT(1).
  • Municipiul Turda: primar PSD Matei Cristian; majoritate PSD(7), PMP(3), ALDE(3), UDMR(2), PRM(1), opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Huedin

 

BIHOR

  • Consiliul Judetean BH: presedinte CJ Pasztor Sandor; majoritate UDMR (7), PSD(9), ALDE(2); opozitie PNL(17),
  • Municipiul Oradea: primar PNL Ilie Bolojan; majoritate PNL(18); opozitie PSD(5), UDMR(4)
  • Municipiul Beius: primar PNL Mlendea Petru; PNL(7), PSD(6), ALDE(2), UDMR(1), M10(1)
  • Municipiul Marghita: primar UDMR Pocsaly Zoltan; UDMR(7), PNL(6), PSD(4)
  • Municipiul Salonta: primar UDMR Torok Laszlo; UDMR(12), PSD(3), PNL(2)
  • Orase (primar): Alesd, Nucet, Sacueni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau

Consilieri Judeteni: Regiunea NV (2016)

 

MARAMURES

  • Consiliul Judetean MM: presedinte CJ PSD Zetea Gabriel; PSD(14), PNL(9), CBM(5), PMP(3), UDMR(2), PER(2)
  • Municipiul Baia Mare: primar CBM (UNPR-PNTCD-FDRG-PRRo) Chereches Catalin, CBM(11), PNL(3), PSD(3), UDMR(2), PMP(2), PER(2)
  • Municipiul Sighetu Marmatiei: primar PSD Scubli Horia; UNPR+PSD(9), PNL(7), UDMR(2), independent(1)
  • Orase (primar): Baia Sprie (ind), Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Tautii-Magheraus, Tirgu Lapus, Ulmeni, Viseu de Sus

 

SATU MARE

  • Consiliul Judetean SM: presedinte CJ Pataki Csaba; majoritate: UDMR(13), PNL(7); opozitie PSD(9), ALDE(4)
  • Municipiul Satu Mare: primar UDMR Kereskenyi Gabor, majoritate: UDMR(10), PNL(3), opozitie: PSD(7), ALDE(3)
  • Municipiul Carei: primar UDMR Kovacs Eugen, majoritate: UDMR(12); opozitie: PSD(3), PNL(2), ALDE(2)
  • Orase (primar): Ardud, Livada, Negresti-Oas, Tasnad

Consilieri Locali: Regiunea NV (2016)

 

BISTRITA NASAUD

  • Consiliul Judetean BN: presedinte CJ PSD Moldovan Emil; majoritate PSD(19), ALDE(3); opozitie PNL(9)
  • Municipiul Bistrita: primar PSD Cretu Ovidiu; PSD(11), ALDE(2), PER(2), UDMR(1); opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai

 

SALAJ

  • Consiliul Judetean SJ: presedinte CJ PSD Marc Tiberiu; majoritate PSD(12), UDMR(7); opozitie PNL(10), UNPR(2)
  • Municipiul Zalau: primar PSD Ciunt Ionel; majoritate PSD(9), UDMR(3), ALDE(1); opozitie PNL(5), PMP(2), PNTCD(1)
  • Orase (primar): Cehu Silvaniei, Jibou, Simleu Silvaniei

Vezi si:
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI

Imagine

Marasti: reamenajare strada Molnar Piuariu

Etichete

, , , ,

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 01 (concept tronson I)

In data de 07 august 2018 a avut loc in cadrul CIIC in curtea caminelor UTCN din Marasti o dezbatere pe tema reamenajarii strazii Molnar Piuariu. Pe langa reprezentantii primariei si arhitectilor, la dezbatere au luat cuvantul atat locatari din zona, cat si reprezentanti ai universitatii si ai studentilor.

Ideea centrala o reprezinta schimbarea strazii Molnar Piuariu dintr-o strada cu trafic rutier si multe parcari improvizate intr-o strada shared space pe tronsonul rezidential si pietonala cu acces limitat (pentru riverani, ambulante, pompieri, dar si pentru studenti in cele 4 zile de cazare) pe tronsonul de langa camine. De asemenea se doreste ca acest spatiu sa devina un centru de interes local pentru cartier, iar pe tronsonul din fata caminelor se propun terease, spatiu de expozitii, cinematograf in aer liber, spatiu pentru street food festival sau alte tipuri de evenimente (nu simultan bineinteles), etc. Mai jos incadrat cu rosu delimitarea proiectului.

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 02 (delimitarea proiectului)

De asemenea se propune (primaria neavand dreptul de a ordona) universitatii sa modifice usor o parte din curtea caminelor (incadrata cu galben in imaginea de mai jos) pentru a se alinia in noua arhitectura. La o prima impresie nici reprezentantul universitatii, nici cel al studentilor nu au agreat nici pietonalizarea tronsonului din fata caminelor nici propunerea pentru renuntarea la cele 7 locuri de parcare de pe colt. Motivarea lor a fost ca la 1800 de studenti sunt 7 locuri legale si inca ~50 improvizate si ca nu este bine sa se renunte la ele. Raspunsul arhitectilor a fost ca pentru noile proiecte ce se realizeaza in oras prioritatea sunt oamenii, si nu masinile, si ca acest proiect este pentru toti studentii si pentru toti locatarii din zona, nu doar pentru „cativa privilegiati”.

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 03 (situatia propusa)

Se propune marirea numarului de arbori de la 7 la 50, marirea spatiului verde cu aproximativ 60%, iar pe parte de mobilitate se vor adauga statii de incarcare masini electrice si biciclete/tronitnete. Pe tronsonul cu blocuri se vor pastra cele 15 locuri de parcare. Mai jos plansele pentru cele doua tronsoane:

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 04 (tronson 1)

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 05 (tronson 2)

Poze de la dezbatere gasiti aici, iar mai jos intreaga prezentare Planwerk:

Vezi si: 
Reamenajare Bulevardul 21 Decembrie 1989
Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac
Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Imagine

Consilieri Judeteni (Cluj): istoric si statistica 1996-2016

Etichete

, , , , , , , , ,

Voturi valabile pt. Consiliul Judetean (jud. Cluj): 1996-2016

Pe perioada 1996-2016 la nivelul judetului Cluj voturile valabil exprimate pentru Consiliul Judetean au avut un trend descendent (similar cu cel national). Aceasta s-a intamplat in pofida faptului ca numarul persoanelor cu drept de vot a urcat de la ~585.000 la ~600.000, unde a ramas relativ constant. Rezulta o dezangajare a populatie pentru participarea la vot, sau faptul ca listele sunt eronate datorita migratiei populatiei in afara granitelor tarii, mai ales dupa 2007. Dar sa luam pe rand cele 6 randuri de alegeri (lista tuturor presedintilor CJ Cluj ‘1996-‘2016):

  #1996    #2000    #2004    #2008    #2012    #2016    #resurse

Alegeri locale: 1996

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 1996

Inca in perioada tulbure de dupa revolutie, la alegerile din 1996, Consiliul Judetean Cluj a fost compus din urmatoarele partide: PUNR (15 consilieri – partid politic aparut in ’90 ca si contrapondere la UDRM, axat pe integritate nationala, reintregirea natiunii si pastrarea unitatii – detalii PUNR), CDR (8 – detalii CDR), UDMR (8 – detalii UDMR), PDSR (3 – detalii PDSR), USD (2 – detalii USD’95) si cu cate un consilier judetean: MER, PR, PAC, PDAR, PL’93, PR, PRM (detalii PRM), PSM si un independent (detalii judet, detalii national).

Presedintele CJ Cluj a fost Constantinescu Victor Romulus (PUNR).

 

Alegeri locale: 2000

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2000

La alegerile din anul 2000 UDMR creste la 10 consilieri, iar PRM ocupa locul doi cu 8 consilieri, in crestere de la 1 consilier (cele doua partide sunt intr-o lupta directa). Cresterea PRM se datoreaza si decaderii abrupte a partidului PUNR, partid din care pleaca si Gherghe Funar (primarul municipiului Cluj 1992-2004), mergand la PRM. Urmeaza PDSR cu 7 consilieri. Cu 4 consilieri sunt trei partide: CDR, PD (detalii PD) si PUNR (in coborare de la 15 consilieri). Cu 3 consilieri sunt partidele PSDR (detalii PSDR) si PNL (detalii PNL), iar cu 2 consilieri pe (detalii ApRApR (detalii judet, detalii national).

Presedintele CJ Cluj a fost Ioan Rus (PDSR), jumatate de an si Serban Gratian (PDSR) urmatorii trei ani si jumatate.

 

Perioada 1996-2004

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 1996 si 2000 (agregare date)

Daca agregam datele celor doua cicluri electorale (8 ani) rezulta graficul de mai sus. Se observa ca o pondere si deci o influenta foarte mare o au partidele „nationaliste” PUNR si PRM (bancile lui Funar vopsite in tricolor) cu 29 consilieri, precursorii PNL(/PDL) cu 22 consilieri – dar ei sunt foarte faramitati, UDMR singurul constant fara fuziuni si transformari cu 18 consilieri si precursorii PSD cu 16 consilieri si altii (7).

 

Alegeri locale: 2004

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2004

Dupa alegerile din 2004 rezulta doar patru partide/aliante in CJ Cluj, care sunt antagonice doua cate doua. Pe primul loc, la egalitate se afla „Alianta DA” (PNL+PD, detalii Alianta DA) cu ideologie centru-dreapta si PSD (detalii PSD) cu ideologie de centru-stanga. Similar gasim in opozitie pe UDMR (8 consilieri) si pe PRM cu 7 consilieri. Vedem ca PUNR a disparut complet, iar noul PRM are doar 7 consilieri fata de cei 16 respectiv 12 cat au avut PUNR+PRM la alegerile precedente, semn ca „nationalistii” pierd teren. Detalii alegeri locale 2004, national (+harta) si pe judet.

UDMR a intrat in alegeri la CJ Cluj in alianta cu PSD si teoretic PSD+UDMR aveau majoritate (sursa). Doar ca UDMR schimba partea si face majoritate cu „Alianta DA” (sursa) si Marius Nicoara este ales presedinte CJ Cluj (sursa).

 

Alegeri locale: 2008

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2008

Inainte de alegerile din 2008 Alianta DA s-a rupt, asa ca partidele PDL (detalii PDL – partidul presedintelui Basescu, transformat din PD+PLD) si PNL (partidul premierului Tariceanu) au participat separat. Cei mai multi consilieri judeteni a obtinut PDL (15), iar pe locul doi la egalitate PNL si PSD, fiecare cu cate 7 consilieri. Urmeaza UDMR cu 5 (in scadere de la 8) si PRM cu 2 (in scadere de la 7). Detalii alegeri locale 2008, national (+harta), judet. De mentionat ca in anul 2008 se formeaza o alianta informala PDL-PSD (sursa, guvern Boc 1).

Alin Tise este ales presedinte CJ Cluj (sursa), avand o majoritate PDLUDMR (sursa).

 

Alegeri locale: 2012

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2012

Daca in 2004 am avut ca reper „Alianta DA” (PNL+PD), iar in anul 2008 guvernul PDL-PSD (Boc 1), in anul 2012 avem un alt reper important si anume alianta USL (PSD + PNL-PC; detalii USL). USL a obtinut 16 locuri in consiliul judetean, PDL 12, UDMR 5 si PPDD (detalii PPDD) 2 locuri.

La Consiliul Judetean, USL a facut majoritate impreuna cu UDMR (desi la municipiul Cluj Napoca UDMR a facut majoritate cu PDL). Detalii alegeri locale 2012 judet si national (+harta). Situatia presedintelui CJ Cluj in acest mandat este una complicata: initial Horea Uioreanu este ales presedinte al Consiliului Judetean (sursa). In octombrie 2014 isi da demisia datorita arestarii preventive de catre DNA. Vakar Istvan (UDMR) ii ia locul pentru o perioada de opt luni cu functia de vicepresedinte cu atributii de presedinte. Similar face si Seplecan Mihai (USL/PNL; vicepresedinte cu atributii de presedinte) pentru cateva zile. Pentru 6 luni in 2015 ajunge chiar si presedinte cu drepturi depline al CJ Cluj . Ultimele 6 luni presedinte este tot din partea USL/PNL Minzat Marius Dorel. Un mic episod din aceasta epopee il puteti citi aici.

 

Alegeri locale: 2016

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2016

Alegerile locale din 2016 au simplificat (monopolizat?) situatia la CJ Cluj. Aici regasim doar trei partide: PNL (noul PNL = vechiul PNL + vechiul PDL – detalii) cu 18 consilieri judeteni, PSD cu 12 consilieri si UDMR cu 7 consilieri. Matematic vorbind, UDMR+PSD aveau majoritate cu 19 consilieri, dar UDMR a ales sa nu mai continue majoritatea avuta din mandatul precedent cu partea rosie din USL ci au dorit sa formeze marjoritate cu partea galbena din USL si cu PDL cum au mai avut in 2008-2012. In concluzie (noul) PNL si UDMR au format majoritatea. Detalii alegeri 2016: pe judet si national (+harta).

Alin Tise este ales din nou (ca si in 2008-2012) presedinte al CJ Cluj.

 

Perioada 2004-2020:

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2004, 2008, 2012 si 2016

La o agregare a datelor pe cele patru mandate din 2004-2008-2012-2016 rezulta urmatoarea interpretare:

  • astazi PNL si PDL sunt sub aceeasi umbrela (PNL) si daca privim din aceasta perspectiva putem spune ca primul loc cu cea mai mare influenta il ocupa PNL+PDL care au avut impreuna 71 de consilieri (8 din vremea USL) si au facut parte impreuna sau separat din majoritate in toate cele patru mandate
  • urmeaza PSD cu 38 de consilieri (8 din vremea USL), facand parte din majoritate o singura data (prin USL)
  • urmeaza UDMR cu 25 consilieri. Un lucru interesant este ca UDMR a facut parte din marjoritate in toate cele patru mandate (cu Alianta DA, apoi cu PDL, apoi cu USL, apoi cu PNL)
  • se observa ca partidele „extremiste/populiste” au contat foarte putin: PRM cu doar 9 consilieri si PPDD cu 3, ambele de fiecare data facand parte din minoritate. Aceasta este exact opus fata de perioada 1996-2000, cand acest tip de partide au dominat CJ Cluj si au facut parte din majoritate

 

Resurse aditionale:

Urmatoarele doua diagrame le-am gasit pe net, si prezinta istoria transformarilor principalelor partide postdecembriste din Romania. Acuratetea dateleor este una aproximativa si trebuie tratata ca atare.

Istoric partide (sursa: internet/FB)

Istoric partide (sursa: internet/FB)

Si doar de dragul agregarii datelor, le-am pus impreuna pe toate, din 1996 pana in prezent:

Consilieri Judeteni (CJ): alegeri 1996, 2000, 2004, 2008, 2012 si 2016

Vezi si: 
– Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V
– Alegeri Parlamentare 2016: statistica DIASPORA