Alegeri Parlamentare 2016: statistica DIASPORA

Vot Diaspora alegeri Parlamentare 2016 – situatie generala

Pentru o imagine de ansamblu, voturile obtinute din diaspora trebuie puse in context. La alegerile parlamentare din 11.12.2016 partidele care au trecut pragul au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de senatori si deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica (vezi sursa). Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Din diaspora, cele sase partide (devenite) parlamentare au obtinut in total ~105.000 voturi, echivalentul municipiului Brasov unde s-au inregistrat ~102.000 voturi sau putin sub ale municipiului Cluj Napoca unde s-au inregistrat ~122.000 voturi in total.

USR PNL PMP PSD ALDE UDMR
28,2% 26,2% 24,7% 9,9% 3% 2,4%
29,417 27,352 24,982 10,462 3,046 2,492

La o prima vedere castigatorii la „capitolul diaspora” sunt USR, PNL si PMP in aceasta ordine, iar pierzatorii sunt PSD, UDMR si ALDE. Dar valorile obtinute trebuie totusi raportate si la voturile totale ale fiecarui partid:

USR

USR a obtinut din voturile totale ale diasporei, aproximativ ~29.000 de voturi, ceea ce reprezinta ~28% voturi diaspora. Pentru USR cele 29k voturi reprezinta o valoare relativ mare, deoarece in total USR a obtinut in total ~630.000 voturi, ceea ce inseamna ca diaspora a contat destul de mult pentru ei. Aproximativ jumatate din voturi au venit cumulat din: UK, Italia, Germania, Spania si Franta.

Vot Diaspora 2016 – USR

Graficul de jos prezinta mai multe aspecte: numarul total de voturi din acea tara (bara din stanga), numarul de voturi obtinut de USR (bara din dreapta) si procentul USR pe acea tara (acele liniute mici orizontale). Graficul este ordonat dupa numarul de voturi obtinute de USR (stanga mai multe, spre dreapta tot mai putine). Astfel se observa de exemplu ca in UK, USR a obtinut 53% din voturile diasporei din acea tara (5,5k vs. 10.5k => 53%). De observat ca desi exista o comunitate masiva de romani in Rep. Moldova, USR nu a reusit sa ii atraga decat pe aproximativ 3% dintre ei.

Vot Diaspora 2016 – USR (detaliu)

PNL

PNL este partidul care a obtinut al doilea cel mai mare scor, si anume ~27.000 voturi, ceea ce reprezinta ~26% din voturile diasporei. Desi scorul este aproximativ egal cu cel al USR, importanta realtiva pentru PNL este mai mica deoarece cele 27k se aduna la restul de ~1.4M voturi ale PNL, in timp ce la USR se adunaul la cei 0.6M voturi. Deci desi comparabila in valoare neta, importanta relativa este cam la jumatate. Cam trei sferturi din voturi au venit cumulat din: Italia, Spania, Rep. Moldova, UK si Germania.

Vot Diaspora 2016 – PNL

PMP

PMP a obtinut din voturile totale ale diasporei, aproape ~25.000 de voturi, ceea ce reprezinta ~24% din voturile diasporei. Discrepanta dintre relevanta acestor voturi pentru PMP si cea a voturilor pentru PNL este comparativ chiar mai mare decat cea a voturilor USR, deoarece PMP a trecut „la mustata” pragul de 5%, iar voturile diasporei au contribuit decisiv acestui fapt. PMP a obtinut in total ~400.000 voturi, dintre care 25k din diaspora, ceea ce rezulta un procent de 6.25%, un procent destul de ridicat. De mentionat ca din cele 25k aproape 19k vin din Republica Moldova, iar inca 3k din Italia si Spania.

Republica Moldova: avand in vedere evolutia politica a partidului PMP, cel mai probabil nu va mai obtine un scor mai mare de 5% la urmatoarele alegeri europarlamentare, la cele prezidentiale nici atat, iar cel mai probabil dupa 2019 se va disipa/dizolva sau isi va pierde din relevanta. Daca predictia este corecta, ramane de vazut pentru urmatoarele alegeri parlamentare, in 2020, spre cine va migra electoratul clasic „basist/PMP-ist”. Totusi, pana atunci mai exista momentul Centenarului si ramane de vazut daca miscarea „unionista” sustinuta cel mai tare de PMP ii va ajuta intr-un fel sau nu.

Vot Diaspora 2016 – PMP

PSD

PSD ocupa doar locul patru la mare distanta de primii trei (sub jumatate din voturi fata de locul trei) cu doar ~10.500 voturi, ceea ce reprezinta ~10% din voturile diasporei. Un scor penibil de mic pentru „cel mai mare partid din Romania”. Acest scor minuscul explica dispretul pe care il are acest partid fata de diaspora si de ce atunci cand PSD organizeaza alegerile diaspora este impiedicata sa voteze prin tot felul de tertipuri.

In acelasi timp la cele 3.2 milioane voturi ale PSD-ului, cele 10.000 voturi reprezinta practic nimic. Totusi, din Republica Moldova, Italia si Spania vin aproximativ doua treimi din voturile obtinute de PSD.

Vot Diaspora 2016 – PSD

ALDE

ALDE a obtinut doar ~3.000 voturi, adica ~3%. Republica Moldova, Italia si Spania au adus aproximativ jumatate din voturile lor. Nici pentru ALDE cele 3.000 voturi nu prea reprezinta mare lucru la cele ~450.000 de voturi ale lor si nici nu s-au aflat „la limita” cum a fost PMP.

Vot Diaspora 2016 – ALDE

UDMR

UDMR a obtinut cele mai putine voturi din diaspora, ~2.500 voturi, ceea ce reprezinta ~2.4% din voturile diasporei. Dupa cum era de asteptat, o mare parte (aproape trei sferturi) au venit din Ungaria. Situatia UDMR este similara cu cea ALDE, voturile diasporei neavand un efect miraculos asupra procentajului final.

Vot Diaspora 2016 – UDMR

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Cei 4 Senatori si 10 Deputati din judetul Cluj (2016-2020)

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 cele sase partide care au intrat in noul Parlament au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de Senatori/Deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica. Pentru detalii vedeti la sursa. Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Pentru cele sase judete din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest situatia sta in urmatorul fel (pentru detalii asupra activitatii parlamentare – initiative legislative, declaratii politiice, intrebari, interpelari, luari de cuvant, motiuni, vot electronic, declaratii de avere – vedeti linkul de „detalii” din dreptul fiecarui parlamentar):

 

CLUJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Cluj au fost alesi 4 senatori si 10 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele (sursa):

PSD
26,1%
PNL
27,9%
USR
15,3%
UDMR
14,5%
ALDE
5%
PMP
3,2%

Senatori:

  • Remus Mihai GOTIU – USR (detalii)
  • Vasile ILEA – PSD (detalii
  • LASZLO Attila – UDMR (detalii
  • Marius-Petre NICOARA – (ales PNL), acum Indep (afiliat ALDE) (detalii

Deputati:

  • Cristina BURCIU – PSD (detalii)
  • Steluta-Gustica CATANICIU – ALDE (detalii)
  • CSOMA Botond – UDMR (detalii)
  • Adrian-Octavian DOHOTARU – (ales USR), acum Indep (detalii)
  • Cornel ITU – PSD (detalii)
  • Sorin-Dan MOLDOVAN – PNL (detalii)
  • Gabriel-Horia NASRA – PSD (detalii)
  • Nechita-Adrian OROS – PNL (detalii)
  • Vasile-Florin STAMATIAN – PNL (detalii)
  • Emanuel-Dumitru UNGUREANU – USR (detalii)

 

BIHOR

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bihor au fost alesi 4 senatori si 9 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

33,5% 27,7% 4,4% 23,7% 4,1% 2,1%

Senatori:

Deputati:

  • BIRO Rozalia-Ibolya – UDMR (detalii)
  • Gheorghe-Danut BOGDAN – PSD (detalii)
  • Florica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Marina-Adelina COSTE -> inlocuita de Dumitru GHERMAN – PSD (detalii si aici)
  • Ioan CUPSA – PNL (detalii)
  • Silviu DEHELEAN – USR (detalii)
  • Gavrila GHILEA – PNL (detalii)
  • Ioan Sorin ROMAN – PSD (detalii)
  • SZABO Odon – UDMR (detalii)

 

MARAMURES

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Maramures au fost alesi 3 senatori si 7 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

44,2% 19,3% 7,6% 6,9% 4,7% 8,3%

Senatori:

  • Severica-Rodica COVACIU – PMP (detalii)
  • Liviu-Marian POP – PSD (detalii)
  • Ioan-Iustin TALPOS – (ales PMP), acum Indep (afiliat PSD) (detalii)

Deputati:

  • APJOK Norbert – UDMR (detalii)
  • Marius Sorin-Ovidiu BOTA – PSD (detalii)
  • Viorica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Vlad-Emanuel DURUS – USR (detalii)
  • Calin-Vasile-Andrei MATEI – PSD (detalii)
  • Gheorghe SIMON – PSD (detalii)
  • Adrian-Mihăiţă TODORAN – PMP (detalii)

 

SATU MARE

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Satu Mare au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29% 15,3% 3,2% 40,1% 5,2% 2,6%

Senatori:

  • Gabriel-Beniamin LES – PSD (detalii)
  • TUROS Lorand – UDMR (detalii)

Deputati:

  • Ioana BRAN – PSD (detalii)
  • ERDEI DOLOCZKI Istvan – UDMR (detalii)
  • MAGYAR Lorand-Balint – UDMR (detalii)
  • Romeo Florin NICOARA – PNL (detalii)
  • Octavian PETRIC – PSD (detalii)

 

SALAJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Salaj au fost alesi 2 senatori si 4 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29,6% 27% 5,4% 25,3% 5% 3,6%

Senatori:

  • Vasile-Cristian LUNGU – PMP (detalii)
  • Gheorghe POP – PSD (detalii)

Deputati:

  • Liviu-Ioan BALINT – (ales PMP), acum PSD (detalii)
  • Lucian Nicolae BODE – PNL (detalii)
  • Iuliu NOSA – PSD (detalii)
  • SERES Denes – UDMR (detalii)

 

BISTRITA-NASAUD

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bistrita-Nasaud au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

45,4% 24,7% 5,2% 4,6% 8,8% 4,5%

Senatori:

Deputati:

  • Cristina-Ionela IURISNITI – USR (detalii)
  • Adriana-Doina PANA – PSD (detalii)
  • Robert-Ionatan SIGHIARTAU – PNL (detalii)
  • Ionut SIMIONCA – PMP (detalii)
  • Vasile-Daniel SUCIU – PSD (detalii)

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: statistica Diaspora

Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac

Reamenajare Piata Lucian Blaga

In data de 23 ianuarie 2018 la CIIC (cladirea Casino din Parcul Central) a avut loc o dezbatere publica pe tema modernizarii Pietei Lucian Blaga si a strazilor adiacente. Prezentarea a fost sustinuta de firma Planwerk, cei care au realizat proiectul (aceeasi firma care a facut planurile si pentru modernizarea Pietei Unirii).

Update: licitatie lansata pt. Proiectare & Executie

Licitatia a fost lansata si s-au depus patru oferte. Anuntarea castigatorului se va face in primavara lui 2019. Pentru finantarea primaria a depus proiect pentru atragere de bani europeni (sursa).

Piata Lucian Blaga (Piata Pacii)

In zona din fata Casei de Cultura a Studentilor (CCS) se propun patru benzi: doua spre str. Napoca (unde se vor continua tot doar cu doua benzi) si doua spre str. Republicii (unde se vor continua tot doar cu doua benzi). Se va pastra o banda de pe Petru Maior spre Parkingul Primariei. Se va pastra stand de taxi chiar in fata CCS, dar si unul modernizat peste drum. Spatiul verde de langa CCS se va pastra, iar piateta se va moderniza. Va exista o pista de biciclete peste drum de CCS care o va lega pe cea de pe Petru Maior de cea de pe Napoca si cea de pe Republicii. De asemenea se vor planta arbori si se va moderniza si iluminatul public.

Reamenajare Piata Lucian Blaga
Reamenajare Piata Lucian Blaga

Republicii (pana la Avram Iancu)

Portiunea scurta a strazii Republicii, de la Piata Lucian Blaga si pana la intersectia cu Avram Iancu se va reamenaja. (pseudo)Pista de biciclete existenta se va extinde la doua sensuri si se va lega de cea de pe Avram Iancu (video). De asemenea trotuarele vor fi largite, se vor pava cu placi din piatra naturala si vor fi plantati arbori. Pentru a creea spatiu pentru toate acestea, carosabilul se va restrange la doua benzi. Se mai discuta despre realizarea de sens unic pe Republicii de la str. Ion Creanga (oncologie) in jos.

Napoca

Pe strada Napoca carosabilul se va reduce de la trei benzi inghesuite la doua benzi normale. Spatiul rezultat va fi folosit pentru o pista de biciclete cu dublu sens, pe partea nordica a strazii, pista ce vine in continuarea celei din Piata Lucian Blaga, iar la capatul celalalt vine in relatie cu cea de pe Eroilor. Pe Napoca se vor introduce in subteran cablurile, se va pava cu dale de piatra, se va moderniza sistemul de iluminat public si unde permite spatiul se vor amplasa arbori si banci.

Reamenajare Piata Lucian Blaga (vedere de ansamblu)

Emil Isac

Pe strada Emil Isac vor fi eliminate toate parcarile de pe ambele parti ale strazii, se va realiza o pista pentru biciclete cu dublu sens pe latura estica, în continuarea celei de pe George Barițiu (video) si se vor planta arbori.

Reamenajare: Calea Motilor, Memorandumului, Emil Isac, Petru Maior

Petru Maior

Pe strada Petru Maior (video stare curenta) carosabilul se va restrange la trei benzi. Spatiul rezultat se va folosi pentru realizarea de piste de biciclete cu sens unic pe ambele parti ale strazii, si se vor largi trotuarele care se vor pava cu placi de piatra. Se vor planta arbori si se vor introduce in subteran toate cablurile.

Reamenajare str. Petru Maior

Vezi si: 
Reamenajare strazi: Ferdinand, Tipografiei, Zola, Puscariu
Turnul Pompierilor – proiect catigator
Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Amenajare sensuri unice in Gheorgheni si Andrei Muresanu

Propunere sensuri unice: Andrei Muresanu

In data de 19 iulie 2018 a avut loc la Scoala gimnaziala Constantin Brancusi, str. Horticultorilor nr. 1 o dezbatere publica pe tema fluidizarii traficului in zonele Gheorcheni si Andrei Muresanu din Cluj Napoca. Partial acest subiect a mai fost discutat si in septembrie 2017 (sursa).

Avand in vedere reteaua stradala existenta in cele doua zone (strazi paralele si intersectii aproape perpendiculare, cu strazi de 7-9m latime), s-a discutat posibilitatea instituirii unor sensuri unice. Acestea ar elibera trotuarele de masini pentru a usura circulatia pietonilor (cu sau fara amplasarea de stalpisori), ar fluidiza circulatia si ar reduce numarul de conflicte din intersecții. Se propune instituirea de sensuri unice (o banda pe sens) si parcari la bordura pe o parte a drumului, iar unde spatiul permite si o banda de biciclete. Parcarile se propun a fi cu taxa la ora, nu cu abonamente.

Se vor propune (deocamdata spre analiza) instituirea de sensuri unice pe strazile din interiorul perimetrului format de:

  • Gheorgheni: Bd. Nicolae Titulescu, str. Liviu Rebreanu, str. Albac, str. Septimiu Albini, str. Constantin Brancusi, Bd. Nicolae Titulescu;
  • Andrei Muresanu: Calea Turzii, str. Milton Lehrer, Piata Cipariu, str. Constantin Brancusi, str. Fagului, str.Trifoiului, str.Constantin Nottara, str.Miksath Kalman, str. Eftimie Murgu, Calea Turzii.
Propunere sensuri unice: Gheorgheni

Ca si pasi urmatori, urmeaza discutii in comisiile de specialitate unde se vor analiza propunerile din cele doua schite si sugestiile venite de la participantii la dezbatere (cam 3-5 sugestii pertinente venite de la cei prezenti). Cel mai probabil se va incepe doar cu unul dintre cartiere si se va analiza impactul. Ulterior se va realiza si celalalt proiect. Dupa o perioada de timp de la implementarea fizica se vor analiza datele si eventual se vor face mici modificari. Totusi pana la implementare va mai trece ceva timp, primaria neavansand un calendar concret.

Situatia curenta:

In acest moment majoritatea strazilor sunt cu doua sensuri, dar situatiile cand doua masini pot sa treaca una pe langa cealalta sunt foarte rare, eventual doar in weekend. Acest fapt se datoreaza masinilor parcate pe ambele sensuri (unele partial si pe trotuar), astfel ca pe drum mai ramane loc pentru circulat doar de o masina, circulatia fiind blocata sau ingreunata cand se intalnesc doua masini din sens opus. De asemenea foarte des pietonii sunt nevoiti sa circule pe carosabil, ca sa nu mai vorbesc de cei cu carucioare de copii. Solutia propusa incearca sa rezolve aceaste probleme.

Vezi si:
Reamenajare strazi: Ferdinand, Tipografiei, Zola, Puscariu
Turnul Pompierilor – proiect castigator
Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Reamenajare strada Regele Ferdinand

In data de 17 iulie 2018 la Centrului de Inovare si Imaginatie Civica (CIIC, cladirea Casino, Parcul Central) a avut loc o dezbatere despre reamenajarea unor strazi din centrul istoric: strada Regele Ferdinand (cea cu Central), strada Tipografiei (cea din lateralul magazinului Central, cea cu Turnul Pompierilor), piateta Ioan Cuza de la capatul strazii Tipografiei (unde este bustul lui Ioan Cuza si CEC Bank, peste drum de Prefectura), strada Emile Zola (intre R. Ferdinand si Piata Muzeului) si strada Sextil Puscariu (pleaca din Emile Zola, coteste 90 grade si da la Casa Memoriala Matei Corvin). Raspunzand unei intrebari din public, Ovidiu Campean (director in primarie) mentiona ca termene realisto-optimiste pentru aceste lucrari urmatoarele:

  • finalizare SF, PT (in toamna 2018)
  • finalizare documentatie finantare fonduri europene (final 2018)
  • finalizare licitatie executie (vara 2019)

In mare, proiectele propun cresterea spatiului pietonal, modernizarea iluminatului public cu tehnologie led, plantarea unor aliniamente de arbori, infrastructura pentru biciclete si spatii pentru terase.

Update noiembrie 2018: licitatie Proiectare si Executie lansata

Licitatie lansata, ofertele se pot depune pana in 10 ianuarie 2019 (sursa). Dupa eventualele contestatii se va desemna castigatorul care va avea 12 luni pentru executie, deci finalizare implementare realisto-optimista undeva in vara lui 2020. Valoarea proiectului este estimata la 15.3 milioane lei + TVA. A fost depusa cerere de finantare prin fonduri europene.

Propunere pentru strada Ferdinand:

  • benzi biciclete de 1m pe ambele sensuri, la nivelul soselei
  • 54 de arbori (unde acum nu este nici unul)
  • statie autobuz in zona Central
  • reducere suprafata carosabil de la ~4000 m2 la ~3000 m2
  • o trecere de pietoni noua in zona Central (poza de mai sus)
  • trotuare largite (poza de mai jos)
  • mobilier urban si iluminat public
  • pavaje/dale asemanatoare cu cele de pe Memorandumului, cu mentiunea ca sa fie slefuite dupa montare (pentru a elimina diferenta de nivel intre dale)
Reamenajare strada Regele Ferdinand
Plan reamenajare strada Regele Ferdinand (capatul spre Horea)

Propunere pentru strada Emile Zola:

  • rigola pe mijlocul strazii
  • pana la intersectia cu Sextil Puscariu: shared space cu piatra cubica pe o parte, iar pe cealalta parte pavaj/dale, mobilier urban iluminat public si arbori
  • de la Sextil Puscariu pana la Piata Muzeului strict pietonal, stalpi retractabili pentru accesul masinilor de aprovizionare
  • spatii pentru terase
Reamenajare strada Emile Zola

Propunere pentru strada Sextil Puscariu:

  • rigola pe mijlocul strazii
  • latura perpendiculara pe Emile Zola: shared space cu piatra cubica si iluminat public
  • latura paralela cu Emile Zola: similar cu Emile Zola, spatii pentru terase
Reamenajare strada Sextil Puscariu (perpendicular pe E.Zola)
Reamenajare strada Sextil Puscariu (paralel cu E.Zola)

Propunere pentru strada Tipografiei:

  • reamenajare tronsonul 1 si 3, deoarece tronsonul 2 se va reamenaja cu proiectul Turnul Pompierilor (proiect prezentat deja aici)
  • rigola pe mijlocul strazii
  • piatra cubica, o banda circulatie pe mijloc si pe margine spatiu pietonal delimitat cu stalpi de protectie
  • iluminat nou si arbori pe tronsonul 1 in zona Central, dar si pe tronsonul 3 spre capatul cu piateta CEC Bank
  • standul taxi mutat de pe R. Ferdinand, pe Tipografiei
Reamenajare strada Tipografiei

Propunere pentru Piateta I. Cuza (scuar C.E.C.):

  • pastrarea a doi dintre arborii existenti (cei mai dezvoltati) si plantarea ~18 noi arbori
  • deschiderea piatetei spre strada I. Cuza (eliminarea barierei gardului viu)
  • mobilier urban si iluminat public
  • terasare deoarece exista diferenta de nivel de ~1m intre latura CEC si latura str. I Cuza
  • stand biciclete pe latura cu Prefectura
  • acces masina blindata CEC bank
Reamenajare Piateta I.Cuza (scuar C.E.C.)
Harta cu strazile si piateta propuse pentru reamenajare

Vezi si:
Turnul Pompierilor – proiect catigator
Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Reamenajare Turnul Pompierilor – proiect castigator

Turnul Pompierilor – proiect castigator

In 4 februarie 2017, la sala de expozitii de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4, Cluj-Napoca a avut loc festivitatea de anuntare a castigatorilor concursului „TURNUL CELOR TREI VARSTE”, care avea ca obiectiv revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj-Napoca. In urma deliberarilor juriului au fost selectate cele 3 proiecte castigatoare si o mentiune onorifica.

Premiul I – proiectul castigator

PREMIUL 1 – PROIECT NR 70 – MZ2942 –  VLAD SEBASTIAN RUSU BIROU INDIVIDUAL ARHITECTURA

Autor principal: Vlad Sebastian Rusu
Coautori: Anamaria Cornelia Olanescu, Anda Gheorghe, Octav Silviu Olanescu
Colaboratori arhitectura: – Colaboratori specialitati: Ing. Ovidiu Rusu, Prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz

”Proiectul câștigător (nr. 70) realizează un echilibru extrem de rafinat al răspunsurilor la multiplele cerințe ale temei. Funcția simbolică prin metamorfoza siluetei turnului este subtilă și contemporană, adăugând o ”vârstă” a prezentului concomitent cu o invitație pentru viitor prin oferta pe care o face platforma superioară de a găzdui instalații artistice temporare și evenimente diverse. Turnul intră astfel în dialog permanent cu orașul, devenind un turn al artelor, deschis atât la propriu cât și la figurat. El se transformă într-o scenă sau un soclu pentru performanțe artistice. Placa superioară oglindește lumea de dedesubt, stabilind o conexiune vizuală permanentă cu aceasta.” – Juriul Concursului

Turnul Pompierilor – PLANSA 1
Turnul Pompierilor – PLANSA 2
Turnul Pompierilor – PLANSA 3
Turnul Pompierilor – PLANSA 4

„Turnul va fi reabilitat într-o manieră care urmărește conservarea specificului acestuia. Ferestrele vor fi executate din tâmplărie din lemn stratificat cu geam termopan, conform model existent (culoare gri) și se va recondiționa poarta existentă și grilajul metalic ornamental. Ușile interioare – pline cu foi din inox luciu oglindă. Se propune înlocuirea piramidei de sticlă cu un nou segment, alcătuit din două nivele, unul închis cu sticlă și unul deschis, care să permită accesul publicului și vizualizarea unei panorame de 360 de grade asupra orașului. Pentru ușurarea accesibilității vizitatorilor în turn, se propune un ascensor de persoane, alături de o nouă scară de vizitare”, se arată în proiectul de hotărâre.
„La exterior, turnul va fi finisat cu tencuieli pline de epocă, la zidărie de 3,5 cm, cu mortare de asanare. Zugrăvelile exterioare pentru fațade, de calitate superioară, pe bază de silicați, aplicate în două straturi, culoare crem și alb. De asemenea, va fi reabilitată strada Tipografiei, pe tronsonul [2] străzile David Ferenc si Frederic Joliot Curie. Se va monta instalație de supraveghere video și instalație de detecție și semnalizare a efracției cu autoprotecție contra vandalismului și sabotajului. Se va monta sistem de iluminat arhitectural, realizat pentru a pune în evidență și să accentueze arhitectura, finisajele și volumetria clădirii”, mai este menționat în proiect.” (sursa)

Municipalitatea are proiectul tehnic, conform reprezentanţilor primăriei şi a fost eliberată şi autorizaţia de construire.” (sursa)

Update ianuarie 2019:

Discutie despre acest proiect cu dir. Adrian Campean si arh. Vlad Rusu, TVR Cluj:

 

Premiul II, III si o mentiune onorifica

PREMIUL 2 – PROIECT NR 50 – AC6486 –  SC ASDESIGN 95 SRL

Autor principal: Arh. Rottman Astrid Luiza
Coautori: Arh. Cosmin Anghelache; Arh. Cassandra Pop

PREMIUL 3 – PROIECT NR 73 – TA7305 –  SC JB ARHITECTURA SRL

Autor principal: arh. Johannes Andreas Bertleff
Coautori: arh. Flavius Adrian Ianchis, arh. Ana Maria Potoschi, arh. Raluca Grecea, arh. Ioana Mitrica, arh. Sebastian Cucu, arh. Horatiu Vasilescu, arh. Raluca Maria Olaru

MENTIUNE – PROIECT NR 58 – CN2017 – SC.  PUNCTART S.R.L.

Autor principal: Radu Malasincu, Anca Malasincu, Stefan Pavaluta, Barbu Mihai-Flavius

Sursa imaginilor si plansele de pe locul 2, 3 si mentiunea le gasiti aici.

 

2018 iulie: licitatie de constructie/reabilitare

In data de 13.07.2018 s-a atribuit in sistemul SEAP contractul de lucrari de restaurare la Turnul Pompierilor firmei Research Consorzio Stabile Societate Consortile A.R.L. pentru suma (fara TVA) de 6.7 milioane lei.

In bugetul municipiului pe anul 2018, pentru aceasta lucrare s-au alocat doar 500.000 lei, o suma care este mult prea mica daca este sa o comparam cu cele 6.7 milioane lei. Se pare ca este nevoie de o rectificare bugetara pozitiva sau mai exista posibiltatea ca procedurile de atribuire (contestatii?) sa mai dureze ceva timp, iar lucrarile in teren sa inceapa in forta doar anul viitor.

Update 13 iulie 2018: – ordin de incepere a lucrarilor, termen 24 luni

SEAP: atribuire licitatie lucrari restaurare Turnul Pompierilor

Vezi si:
Parcul Feroviarilor – proiect castigator
Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza
Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac

Strapungere str. Uzinei Electrice (Cluj Napoca) – descriere situatie

Strapungere str. Uzinei Electrice

In SICAP (noul SEAP) a aparut o licitatie pentru studiu de trafic, licitatie estimata la 300.000 lei (vezi aici: „Plan urbanistic zonal, studiu de fezabilitate/DALI, studiu de circulatie Calea Motilor-Calea Manastur-str. Uzinei Electrice- str. Marginasa”), cu termen de depunere pana in 23 iulie 2018. De mentionat ca Primaria a alocat deja in bugetul pentru acest an, pentru acest proiect suma de 360.000 lei (vezi aici).

Update:

18 septembrie 2018: licitatie adjudecata, estimare sfarsitul iulie 2019 pentru finalizarea contractului cu tot cu lista obiectivelor ce trebuie expropriate (sursa, min 11)
09 octombrie 2018: AC a fost emisa

  • largire Calea Manastur la 5 benzi (portiune din strada)
  • largire str. Marginasa
  • strapungere spre str. Uzinei Electrice

Despre acest proiect presa vorbeste inca din anul 2009 (sursa). Proiectul este unul ambitios, el nefiind doar despre str. Uzinei Electrice, ci presupune in mare:

  • legarea strazii Uzinei Electrice (cea de langa Sala Polivalenta) de strada Otetului (cea cu 4 benzi de langa Platinia, realizata impreuna cu ansablul rezidential)
    • exproprierea unor case (minim doua) la capatul strazii Uzinei Electrice, de pe strada Ilie Macelaru
    • construirea unui pod peste canalul Morii pentru a lega cele doua strazi (Uzinei Electrice si Otetului)
  • largirea strazii Marginasa (cea care urca in HD)
  • giratoriu in zona Calea Manastur, Calea Motilor, str. Marginasa, str. Otetului/(prelungire Uzinei Electrice)

O imagine de ansamblu puteti vedea in filmarea din drona de aici. Mai jos aveti o captura din acea filmare, in care am marcat zonele de interes:

Din prima imagine (cea cu harta) se vede ca planul este unul ambitios datorita exproprierilor (trecute cu rosu pe harta) pentru ca strazile sa fie legate, iar traficul sa poate urmarii traseele directe:

  • Calea Motilor – str. Uzinei Electrice (si invers)
  • Calea Manastur – str. Uzinei Electrice (si invers)
  • Marginasa – str. Uzinei Electrice (si invers)

Mai jos cateva poze de la sol:

In prima poza, facuta de pe str. Uzinei Electrice cu vedere spre Platinia, se observa cele doua (sau mai multe?) case de pe str. Ilie Macelaru care cel mai probabil trebuie expropriate si demolate pentru ca str. Uzinei Electrice sa se poata continua spre Platinia.

Str. Uzinei Electrice – vedere spre Platinia

Cea de-a doua poza este facuta chiar din fata celor doua case (cu spatele la ele), cu vedere spre Sala Polivalenta si spre Podul Garibaldi (de aici).

Str. Uzinei Electrice – vedere spre Podul Garibaldi

Pentru ultimele doua poze ne mutam dincolo de case, spre Platinia, si ne pozitionam aici. A treia poza este facuta cu spatele la spatele caselor despre care am vorbit mai sus, iar directia pozei este spre HD, spre Platinia (se vede in dreapta pozei). Se vad cele 4 benzi realizate de dezvoltatorul ansamblului Platinia.

Str. Otetului – vedere spre Platinia

Si ultima poza este facuta din exact aceeasi pozitie ca si poza numarul 3, dar rotita cu 180 grade, adica cu spatele la drumul cu 4 benzi de mai sus, si cu fata catre spatele celor doua case. Pana la spatele celor doua case mai este acel square cu spatiu verde si dupa masina galbena Canalul Morii:

Str. Otetului – vedere spre Str. Uzinei Electrice

Cam atat deocamdata, asteptam cu nerabdare finalizarea studiului de trafic, al proiectarii, exproprierilor (aici cred ca se vor intampina cele mai mari probleme), al licitatiei pentru executie si dupa aceea efectiv executia fizica a lucrarilor.

Alegeri Europarlamentare: statistica 2007, 2009, 2014

Alegeri Europarlamentare 2007, 2009, 2014 (voturi si mandate)

In data de 26 mai 2019 vor avea loc alegeri Europarlamentare in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana inclusiv in Romania, tara care va avea 33 de mandate. Chiar daca nu au o influenta directa, pana atunci sa vedem ce s-a intamplat in „episoadele anterioare”:

Europarlamentare 2007

In 2007 (sursa wiki) s-au prezentat la vot 5.370.171 de persoane (29,46%), iar cele 35 de mandate s-au impartit in urmatorul mod: PD 13 mandate, PSD 10 mandate, PNL 6 mandate, PLD 3 mandate, UDMR 2 mandate si 1 independent (László Tőkés). Mandatele au fost de doar doi ani, nu de cinci, deoarece Romania a aderat la UE in anul 2007, iar alegerile oficiale fusesera deja in 2004, iar urmatoarele urmau sa vina doar in 2009.

Europarlamentare 2009

In 2009 (sursa wiki + harta pe judete) s-au prezentat la vot 5.035.297 de persoane (27,67%), iar cele 33 de mandate s-au impartit in urmatorul mod: PSD+PC 11 mandatePDL 10 mandatePNL 5 mandate, PRM 3 mandate, UDMR 3 mandate si 1 independent (Elena Basescu).

Europarlamentare 2014

In 2014 (sursa wiki + harta pe UAT + harta pe judete) s-au prezentat la vot 5.911.794 de persoane (32,44%), iar cele 32 de mandate s-au impartit in urmatorul mod: PSD+UNPR+ PC 16 mandatePNL 6 mandatePDL 5 mandateUDMR 2 mandate, PMP 2 mandate si 1 independent (Mircea Diaconu).

Alegeri Europarlamentare 2007, 2009, 2014 (voturi si mandate)

Prognoza pentru Europarlamentare 2019

Astazi (15 iulie 2018) chiar si socilogilor le este greu sa vina cu o prognoza pentru alegerile de anul viitor, cu atat mai putin mie. Voi incerca sa evit opinii personale (oricum nu au valoare), si vin cu cateva intrebari, a caror raspunsuri probabil ne vor ajuta sa intuim mai bine rezultatele:

  • PSD: ramane Dragnea la conducerea PSD pana la alegeri? Se va rupe partidul in doua (sau mai multe bucati) daca pica Dragnea sau nu?
    • guvernul Dancila ramane in picioare pana la alegeri? Daca nu, cine si in ce formula ii va lua locul?
    • vor distruge Pilonul 2 de pensii? Se va opune ALDE? Vor reusi PNL/USR/PMP/RO+/ProRomania/ sa se opuna, va conta?
    • cum vom conduce Presedentia rotativa din 1 ianuarie 2019? Bine, rau? Cu Dancila sau cu altcineva?
  • ALDE ce va face, ramane impreuna cu PSD la guvernare sau nu? Daca nu, cand se va delimita, va trece destul timp ca electoratul sa nu ii mai asocieze cu mizeriile ce le-au facut in ultimii doi ani? Se va impotrivi ALDE lui Dragnea ca sa nu dea saptamana viitoare presupusul nou OUG (13)?
  • UNPR se va mai alia cu PSD sau va merge pe cont propriu sau se va alia cu ProRomania sau cu alt partid (PMP din nou?)? Va conta revenirea (stangace – vezi episodul cu poza trucata cu Obama) lui Oprea? Ajunge la inchisoare pana atunci sau nu?
  • ProRomania (Ponta) ce va face, va reusi sa adune electorat sa treaca de prag, sau nu? Va rupe destul din electoratul PSD, va mai lua parlamentari nemultumiti din PSD, isi vor crea grup parlamentar si filiale in tara?
  • PNL: va reusi sa speculeze PNL momentul prost economic datorat „revolutiei fiscale”, vor reusi sa prezinte o altenativa credibila? Va ajuta cooptarea lui Siegfried Muresan (fost europarlamentar PMP)? Se vor mai bate intern sa il dea jos pe Orban sau nu?
  • PMP ce va face acum ca Basescu si-a anuntat retragerea si pare ca a abandonat viata politica? Se va absorbi in PNL, va merge singur, cu UNPR sau ce va face?
    • Republica Moldova: ce se va intampla la 1 Decembrie 2018? Ce se intampla cu apropierea RM de EU/NATO sau de Rusia? Ce se intampla cu declaratia NATO catre Rusia pentru a-si retrage trupele din Transnistria? Vor conta aceste subiecte in acest context sau doar marginal? Va puncta PMP pe acest subiect? Dar alte partide?
  • USR va reusi sa prinda alt electorat, diferit fata de ce are acum? Vor strange semnaturile si va ajuta sau nu campania #farapenali? Vor reusi sa creeze un efect de bulgare printr-o presupusa alianta cu RO+?
  • RO+ (Ciolos) va merge separat sau impreuna cu USR? Se vor intelege la o alianta sau orgoliile/calculele vor dicta altceva. Daca merg separat, au sanse sa treaca pragul fiecare si matematic vorbind au sanse la mai multi parlamentari cumulat decat intr-o alianta?
  • UDMR: vor aparea noi formatiuni care sa atraga electoratul maghiar, sau UDMR va ramane singur ca si pana acum si va avea doi sau trei (probabil doi) europarlamentari? Va conta cardasia UDMR cu PSD pe legile justitiei? Pune pret electoratul maghiar mai mult pe „legile justitiei” decat pe o reprezentare etnica in PE?
  • Altii: Intra alte partide in calcul? De exemplu cele nationaliste (ND, PRM, BNI), cele de extrema stanga (Demos) sau cele ecologiste (PER) vor trece pragul sau nu?
  • Statul Paralel, Perpendicular, Tangent si Asimptotic (in acelasi timp):
    Si nu in ultimul rand, ca sa fie si toata lumea fericita: ce vor face Basescu, Iohanis, Kovesi, Coldea, Maior si „Statul Paralel”?

Vezi si Statistica alegeri locale 2016: Primari, Consilieri Locali, Consilieri Judeteni

Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Traseele 1-3 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

20 de sectoare de drumuri județene, totalizând 331 de km, propuse pentru modernizare cu fonduri europene:

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat vineri, 13 iulie 2018, propunerea de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord„, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Traseele 4-9 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare în cadrul apelului de proiecte P.O.R. 2018/6/6.1/6.

Harti interactive cu toate traseele gasiti aici: traseele 1-3, traseele 4-9.

Traseul județean nr. 1

  • DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000
  • DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000
  • DJ107L  Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

  • DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000
  • DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500
  • DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

  • DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000
  • DJ150   Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300
  • DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800
  • DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

  • DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260
  • DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

  • DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

  • DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100
  • DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

  • DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

  • DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647
  • DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

  • DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800
  • DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000″

Sursa textului aici.

Vezi si: Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Cum sa citesti executia bugetara a unui oras (prezentare)

Prioritati bugetare UAT-uri – cele trei directii (sursa: oameniliberi.com)

Intr-o prezentare (VIDEO) la TEDx, Adrian Muresan (membru POL) vorbeste despre cum se cheltuie banul public la nivel local. El face o analiza pe executia bugetara (analiza la final de an, pe ce s-a cheltuit efectiv) si nu pe bugetarea initiala (adica pe ce s-a previzionat la inceputul anului ca se va cheltui). Analiza (fisier prezentare PDF) este facuta pe 66 de UAT-uri si prezinta datele pe cele trei directii de bugetare (minutul 2 din video):

  • cheltuieli curente (oricine vine primar, este obligat sa le realizeze, acestea trebuie facute TOATE)
    • salariile profesorile
    • salariile politistilor
    • cheltuielile de functionare ale primariei, etc
  • cheltuieli obligatorii (legea obliga la realizarea lor, dar din pacate legea nu prezinta si pedepse daca aceste cheltuieli nu sunt realizate. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? NU prea, sau tot mai greu.)
    • drumuri
    • transport in comun
    • termoficare
    • spitale generale
    • invatamant, etc
  • cheltuieli facultative (legea nu obliga pe primari sa le realizeze. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? DA, poate.)
    • sport
    • concerte
    • reclame in ziare, TV, online, etc

Sa spunem ca la prima vedere graficul de mai sus arata relativ ok deoarece cheltuielile facultative sunt destul de jos, si doar o singura bara in grafic. Dar dupa ce scoatem cheltuielile curente, reordonam dupa marime si ne uitam pe domenii la cum se cheltuie banii care se pot directiona de catre primar (impreuna cu consiliul local), o sa vedem din pacate o realitate dezamagitoare:

Cheltuielile facultative sunt adesea prioritizate mai sus si cu sume mai mari decat cele obligatorii. Asa se face ca dam mai multi bani pe sport si concerte decat pe invatamant si spitale.

Va recomand sa vizualizati clipul video (12 minute) si prezentarea PDF. In prezentare gasiti mai multe grafice cu exemple pe urmatoarele municipii: Tg.Mures, Aiud, Reghin. Toate linkurile le gasiti aici.

Prioritati bugetare UAT-uri – 2 directii (sursa: oameniliberi.com)

Update Septembrie 2018

S-a facut o analiza pe 64 de orase, comparatie intre sumele alocate si cheltuite pe educatie vs. sport & distractie. Documentul il gasiti aici.

 

Articole similare:
– Cum se citeste documentul unui buget local

– Administratie locala: ghid introductiv