Etichete

, , , , , ,

Sinteza taxe si impozite, pe categorii de bugete (sursa)

Prezentul text reprezinta o sinteza succinta a capitolului 2.2 Principalele taxe si impozite percepute in Romania din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ, iar pentru detalii va invit sa descarcati documentul si sa il consultati.

Impozite si taxe care se fac venit la:

BUGETUL DE STAT

  1. Impozitul pe profit:
    În prezent, impozitul pe profit este reglementat de art. 13 – 46 din Codul fiscal, fiind una dintre principalele surse de venit la bugetul de stat.
    Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
    .
  2. Impozitul pe dividende:
    Impozitul pe dividende este reglementat diferit, după cum dividendele sunt plătite către o persoană fizică sau o persoană juridică. Totuși, în ambele forme, acest impozit constituie venit la bugetul de stat.
    Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.
    Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice sub formă de dividende, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
    .
  3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:
    Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor diferă în funcție de numărul de salariați. Astfel, cota de impozitare de 1% se aplică pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv; cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat, iar cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
    .
  4. Impozitul pe venit:
    În România, sistemul de impozitare a veniturilor a cunoscut mai multe modificări. Inițial, el se numea „impozit pe fondul total de retribuire”, iar apoi a fost înlocuit cu un impozit în cote progresive (între 6% și 45%, pe măsura creșterii venitului). Din 2005 s-a trecut la sistemul impunerii proporționale a venitului, o dată cu adoptarea sistemului cotei unice de impozitare, de 16%.
    .
  5. Taxa pe valoarea adaugată (TVA):
    Taxa pe valoare adăugată, principalul impozit indirect datorat bugetului de stat, este reglementată de Titlul VII Cod fiscal, corespunzător art. 265-334 din aceeași lege. Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
    a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;
    b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
    Cota redusa de 9% se aplica pentru unele alimente, medicamente, produse ortopedice, cazare in regim hotelier, etc.
    Cota redusa de 5% se aplica pentru manuale scolare, carti, reviste, etc, acces muzee, targuri, expozitii, etc, livrare locuinte ca parte a politicii sociale.
    .
  6. Accize și taxe speciale:
    Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate bugetului de stat și sunt grupate în două categorii: accize armonizate și accize nearmonizate. Acestea sunt reglementate de Codul fiscal, art. 335-452.

    1. Accize armonizate: Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: tutun, bauturi alcoolice, energie electrica
    2. Accize nearmonizate: Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse: tigaretele electronice, etc
      .
  7. Impozit pe construcții:
    Impozitul pe construcții, care este diferit de impozitul/taxa pe clădiri ce intră în bugetele locale, este reglementat de art. 496-500 Cod fiscal. Contribuabilii obligați la plata impozitului pe construcții sunt persoanele juridice române (cu anumite excepții) și persoanele juridice străine cu un sediu permanent în România. Cota de impozitare este de 1% din valoarea construcțiilor.

 

BUGETUL JUDETULUI

În România, bugetele județelor nu sunt alimentate direct prin taxele și impozitele plătite de cetățeni. Așa cum vom vedea în continuare, o parte din taxele și impozitele locale se împart între județ și localități (de exemplu, impozitul pe anumite autovehicule de transport marfă, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean), dar cea mai mare parte a veniturilor județelor provin de la bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din TVA).
.

BUGETUL LOCALITATILOR

Potrivit art. 454 din Legea nr. 227/2015 privind Cod fiscal, impozitele şi taxele locale sunt următoarele:

  1.  Impozitul sau taxa pe clădiri:
    Orice persoană, fizică sau juridică ce deține în proprietate o clădire situată în România, datorează anual impozit pe acea clădire. Potrivit art. 455 din Codul fiscal, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Pentru situațiile în care se plătește taxa pe clădiri, nu se mai impune și plata impozitului pe clădiri. Impozitul sau taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.
    Codul fiscal reglementează diferit acest impozit după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate ca urmare a construirii, a unei reevaluări etc. [Pt cele detinute de persoane juritice … vezi sursa.]
    .
  2. Impozitul pe teren/taxa pe teren:
    În mod similar, orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietate un teren, datorează bugetului local în raza căruia este situat terenul, impozit pe teren. Codul fiscal nu stabilește taxe diferite, după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Impozitul sau taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local, pe baza unor tabelele de calcul.
    .
  3. Impozitul pe mijloacele de transport:
    Impozitul pe mijloacele de transport este o sursă de venit la bugetul local, reglementată de art. 468-472 din Codul fiscal. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, respectiv în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul prevăzut de art. 470 alin. (2) Cod fiscal.
    Potrivit art. 494 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit pentru anumite autovehicule (de exemplu autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean.
    .
  4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor:
    Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor sau autorizațiilor sunt plătite de orice persoană care trebuie să obțină aceste documente, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, înainte de a i se elibera. Acestea sunt integrate în bugetul local.
    Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform unui tabel de calcul, fiind cuprinsă între 0-14 lei și crește corespunzător suprafeței mai mare de 1000 metri pătrați.
    .
  5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate:
    Potrivit art. 477 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în articolul 477, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale. Aceasta se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate. Cota taxei se stabileşte de către consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
    .
  6. Impozitul pe spectacole:
    Impozitul pe spectacole este reglementat de art. 480-483 din Codul fiscal, potrivit cărora orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
    .
  7. Taxe speciale:
    În conformitate cu art. 484 alin. (1) din Codul fiscal, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
    .
  8. Alte taxe locale:
    Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea. Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător. Taxele acestea se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.
    .

Alte impozite:
Impozitul pe transferul dreptului de proprietate:
Impozitul este aferent transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

Taxele judiciare de timbru:
Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Potrivit prezentei ordonanțe, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat este de 45%.

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene:
Potrivit art. 489 din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale menționate mai sus, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor judiciare de timbre și taxelor extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale. Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal.

 

Contributii de ASIGURARI SOCIALE

În România, sistemul de securitate socială se bazează pe 3 bugete naționale distincte: Bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii, accidente de muncă și boli profesionale), Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (servicii medicale generale, accidente de muncă și boli profesionale) și Bugetul asigurărilor pentru șomaj (șomaj și garantare pentru plata creanțelor salariale).

A) Contribuții la Bugetul asigurarilor sociale de stat:

  • Contribuția de asigurări sociale (pensii)
    Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat sunt reglementate de art. 135-152 din Codul fiscal. In 2016 cotele de contribuţii de asigurări sociale era: 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pentru 2018 le gasiti aici, in stanga jos.]
  • Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
    Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii.

B) Contribuții la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

  • Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
    Această categorie de contribuții este reglementată de art. 153-183 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
    a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator [pt 2018 vezi aici]
  • Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
    Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate este de 0,85% și se aplică unei baze lunare de calcul ce diferă în funcția de categoria de venit.

C) Contribuții la Bugetul asigurărilor pentru şomaj:

  • Contribuții de asigurări pentru șomaj
    Sunt definite in art. 184 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:
    a) 0,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
  • Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
    Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator, este de 0,25%.

Sinteza privind regimul fiscal din Romania

Sinteza principalele taxe, pe categorii de contribuabili (sursa)