Partea a treia din seria de articole dedicate documentelor strategice existente pentru Zona Metropolitana Cluj se ocupa de analiza SWOT pe mediul extern (partea I aici si partea II aici).

Scopul ramane acelasi de a prezenta strategiile existente pe hartie deja de multi ani si de a lasa cititorul sa evalueze punerea lor in practica. Documentul are 418 pagini, a fost definitivat in noiembrie 2015, si il puteti descarca de aici.

„Analiza mediului extern face o trecere în revistă a factorilor exogeni ce pot fie contribui la atingerea obiectivelor strategiei (oportunități), fie pot deveni bariere în procesul de dezvoltare, fiind necesară monitorizarea atentă a lor pentru a evita accentuarea unor disfuncții la nivel metropolitan (amenințări)”.

Cap. 6.2: Analiză SWOT: Mediul extern (pag 188-189)

.
Mobilitate și accesibilitate – Oportunitati

  • Poziția geostrategică excelentă a Cluj-Napoca, de intersecție a viitoarelor axe E-V (Borș – Iași) și N-S (Baia Mare – București), urmând a fi conectat prin A10 la Coridorul Paneuropean IV;
  • Aeroportul Internațional a cunoscut cea mai mare creștere la nivel național în ultimii 10 ani și, dacă trend-ul se păstrează, poate atrage aproape tot traficul aerian din Transilvania;
  • Portofoliu amplu de proiecte feroviare de reabilitare, recalibrare, electrificare a infrastructurii către Cluj-Napoca în MPGT [update licitatie SF octrombrie 2018];
  • Există premisele dezvoltării unui transport feroviar metropolitan către Gârbău, Bonțida, Cojocna: costuri reduse de implementare în condițiile existenței liniilor, costuri reduse de rulare și întreținere, cerere ridicată [update Tren Metropolitan august 2019];
  • Finalizarea tronsoanelor A3 Târgu MureșGilău [prognoza finalizare 2021] și Gilău – Borș [finalizat doar Gilau – Nadaselu] va putea conecta ZMCN mai bine de zona centru și de Europa Centrală, ridicând viteza medie către graniță de la 63 km/h la 103 km/h conform MPGT;
  • Existența, în MPGT, a unor proiecte prioritare de realizare terminal multimodal în Cluj-Napoca Est (parte din rețeaua TEN-T Core) și de creștere a frecvenței serviciilor de transport și reabilitare a căilor pe rutele Cluj-Napoca – Oradea, Satu Mare, Iași;
  • Existența premiselor de dezvoltare a unui sistem metropolitan de transport public pe cale ferată pe direcțiile Cluj-Napoca – Gârbău, Cojocna, Răscruci;
  • Proiectul de realizare a unui terminal intermodal la aeroport / Gara de Est și lista de proiecte 2015-2016 a aeroportului: pot acoperi necesarul de trafic și prognozele până în 2025;
  • Singurul PUG nou aprobat în acest moment este cel al Cluj-Napoca – celelalte în pregătire se pot coordona / corela cu acesta [spoiler alert: nu s-a intamplat acest lucru];

Mobilitate și accesibilitate – Amenintari

  • Întârzieri în realizarea proiectelor de infrastructură mare (autostrada A3, tronsoanele către Oradea și Târgu Mureș) și a A10 Sebeș-Turda, de legătură cu coridorul Paneuropean IV [2019: A10 este finalizata pe jumatate, spre TgMures este prognozata finalizarea in 2021, iar spre Oradea avem doar licitatii de executie];
  • Negăsirea unui acord al Cluj-Napoca cu localitățile adiacente pentru realizarea proiectelor de ocolitoare și centuri prevăzute în PUG și perpetuarea lipsei cooperării în acest sens [surpriza – SF-ul Centurii Metropolitane este aproape finalizat];
  • Proiectul drumului expres Cluj-Napoca – A3 nod Gilău: implementarea depinde, mai presus de investiția ridicată, de voința politică din Florești, cu interes divergent, existând șanse să nu poată fi găsit un acord de punere în practică [inclus in Centura Metropolitana];
  • Implementarea viziunii de creștere exponențială a Comunei Florești – aprobarea propunerii actuale de PUG ce prevede dezvoltarea a 140 de noi ha de zone rezidențiale, incapacitând complet rețeaua rutieră din zona vestică a ZMCN;
  • Continuarea unei politici necompetitive de preț – timp – confort a operatorului feroviar național și întârzierea sau neimplementarea proiectelor de modernizare și reabilitare a CF pe liniile 300 și 401 [update licitatie SF octrombrie 2018];
  • În prezent 110,000 locuințe sunt afectate de zgomotul ambiental de 45-49 dB(A) al aeroportului, însă dacă se implementează pista de 3500m este posibil ca poluarea fonică să afecteze mult mai grav municipiul, creând de asemenea externalități negative prin devierea cursului Someșului [informatii aditionale zgomot 2018].”

Vezi si:
– Zona Metropolitana Cluj (I) – Transport, mobilitate, accesibilitate
Zona Metropolitana Cluj (II) – Analiza SWOT: mediul intern
– Traficul de tranzit: Cluj Napoca
– Centura Metropolitana a Clujului (descriere traseu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s