Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania (prezentare)

Sinteza taxe si impozite, pe categorii de bugete (sursa)

Prezentul text reprezinta o sinteza succinta a capitolului 2.2 Principalele taxe si impozite percepute in Romania din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ, iar pentru detalii va invit sa descarcati documentul si sa il consultati.

Impozite si taxe care se fac venit la:

BUGETUL DE STAT

  1. Impozitul pe profit:
    În prezent, impozitul pe profit este reglementat de art. 13 – 46 din Codul fiscal, fiind una dintre principalele surse de venit la bugetul de stat.
    Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
    .
  2. Impozitul pe dividende:
    Impozitul pe dividende este reglementat diferit, după cum dividendele sunt plătite către o persoană fizică sau o persoană juridică. Totuși, în ambele forme, acest impozit constituie venit la bugetul de stat.
    Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.
    Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice sub formă de dividende, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
    .
  3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:
    Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor diferă în funcție de numărul de salariați. Astfel, cota de impozitare de 1% se aplică pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv; cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat, iar cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
    .
  4. Impozitul pe venit:
    În România, sistemul de impozitare a veniturilor a cunoscut mai multe modificări. Inițial, el se numea „impozit pe fondul total de retribuire”, iar apoi a fost înlocuit cu un impozit în cote progresive (între 6% și 45%, pe măsura creșterii venitului). Din 2005 s-a trecut la sistemul impunerii proporționale a venitului, o dată cu adoptarea sistemului cotei unice de impozitare, de 16%.
    .
  5. Taxa pe valoarea adaugată (TVA):
    Taxa pe valoare adăugată, principalul impozit indirect datorat bugetului de stat, este reglementată de Titlul VII Cod fiscal, corespunzător art. 265-334 din aceeași lege. Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
    a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;
    b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
    Cota redusa de 9% se aplica pentru unele alimente, medicamente, produse ortopedice, cazare in regim hotelier, etc.
    Cota redusa de 5% se aplica pentru manuale scolare, carti, reviste, etc, acces muzee, targuri, expozitii, etc, livrare locuinte ca parte a politicii sociale.
    .
  6. Accize și taxe speciale:
    Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate bugetului de stat și sunt grupate în două categorii: accize armonizate și accize nearmonizate. Acestea sunt reglementate de Codul fiscal, art. 335-452.

    1. Accize armonizate: Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: tutun, bauturi alcoolice, energie electrica
    2. Accize nearmonizate: Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse: tigaretele electronice, etc
      .
  7. Impozit pe construcții:
    Impozitul pe construcții, care este diferit de impozitul/taxa pe clădiri ce intră în bugetele locale, este reglementat de art. 496-500 Cod fiscal. Contribuabilii obligați la plata impozitului pe construcții sunt persoanele juridice române (cu anumite excepții) și persoanele juridice străine cu un sediu permanent în România. Cota de impozitare este de 1% din valoarea construcțiilor.

 

BUGETUL JUDETULUI

În România, bugetele județelor nu sunt alimentate direct prin taxele și impozitele plătite de cetățeni. Așa cum vom vedea în continuare, o parte din taxele și impozitele locale se împart între județ și localități (de exemplu, impozitul pe anumite autovehicule de transport marfă, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean), dar cea mai mare parte a veniturilor județelor provin de la bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din TVA).
.

BUGETUL LOCALITATILOR

Potrivit art. 454 din Legea nr. 227/2015 privind Cod fiscal, impozitele şi taxele locale sunt următoarele:

  1.  Impozitul sau taxa pe clădiri:
    Orice persoană, fizică sau juridică ce deține în proprietate o clădire situată în România, datorează anual impozit pe acea clădire. Potrivit art. 455 din Codul fiscal, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Pentru situațiile în care se plătește taxa pe clădiri, nu se mai impune și plata impozitului pe clădiri. Impozitul sau taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.
    Codul fiscal reglementează diferit acest impozit după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate ca urmare a construirii, a unei reevaluări etc. [Pt cele detinute de persoane juritice … vezi sursa.]
    .
  2. Impozitul pe teren/taxa pe teren:
    În mod similar, orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietate un teren, datorează bugetului local în raza căruia este situat terenul, impozit pe teren. Codul fiscal nu stabilește taxe diferite, după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Impozitul sau taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local, pe baza unor tabelele de calcul.
    .
  3. Impozitul pe mijloacele de transport:
    Impozitul pe mijloacele de transport este o sursă de venit la bugetul local, reglementată de art. 468-472 din Codul fiscal. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, respectiv în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul prevăzut de art. 470 alin. (2) Cod fiscal.
    Potrivit art. 494 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit pentru anumite autovehicule (de exemplu autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean.
    .
  4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor:
    Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor sau autorizațiilor sunt plătite de orice persoană care trebuie să obțină aceste documente, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, înainte de a i se elibera. Acestea sunt integrate în bugetul local.
    Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform unui tabel de calcul, fiind cuprinsă între 0-14 lei și crește corespunzător suprafeței mai mare de 1000 metri pătrați.
    .
  5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate:
    Potrivit art. 477 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în articolul 477, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale. Aceasta se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate. Cota taxei se stabileşte de către consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
    .
  6. Impozitul pe spectacole:
    Impozitul pe spectacole este reglementat de art. 480-483 din Codul fiscal, potrivit cărora orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
    .
  7. Taxe speciale:
    În conformitate cu art. 484 alin. (1) din Codul fiscal, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
    .
  8. Alte taxe locale:
    Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea. Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător. Taxele acestea se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.
    .

Alte impozite:
Impozitul pe transferul dreptului de proprietate:
Impozitul este aferent transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

Taxele judiciare de timbru:
Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Potrivit prezentei ordonanțe, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat este de 45%.

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene:
Potrivit art. 489 din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale menționate mai sus, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor judiciare de timbre și taxelor extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale. Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal.

 

Contributii de ASIGURARI SOCIALE

În România, sistemul de securitate socială se bazează pe 3 bugete naționale distincte: Bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii, accidente de muncă și boli profesionale), Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (servicii medicale generale, accidente de muncă și boli profesionale) și Bugetul asigurărilor pentru șomaj (șomaj și garantare pentru plata creanțelor salariale).

A) Contribuții la Bugetul asigurarilor sociale de stat:

  • Contribuția de asigurări sociale (pensii)
    Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat sunt reglementate de art. 135-152 din Codul fiscal. In 2016 cotele de contribuţii de asigurări sociale era: 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pentru 2018 le gasiti aici, in stanga jos.]
  • Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
    Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii.

B) Contribuții la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

  • Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
    Această categorie de contribuții este reglementată de art. 153-183 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
    a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator [pt 2018 vezi aici]
  • Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
    Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate este de 0,85% și se aplică unei baze lunare de calcul ce diferă în funcția de categoria de venit.

C) Contribuții la Bugetul asigurărilor pentru şomaj:

  • Contribuții de asigurări pentru șomaj
    Sunt definite in art. 184 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:
    a) 0,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
  • Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
    Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator, este de 0,25%.

Sinteza privind regimul fiscal din Romania

Sinteza principalele taxe, pe categorii de contribuabili (sursa)

Marasti: reamenajare strada Molnar Piuariu

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 01 (concept tronson I)

In data de 07 august 2018 a avut loc in cadrul CIIC in curtea caminelor UTCN din Marasti o dezbatere pe tema reamenajarii strazii Molnar Piuariu. Pe langa reprezentantii primariei si arhitectilor, la dezbatere au luat cuvantul atat locatari din zona, cat si reprezentanti ai universitatii si ai studentilor.

Update 05.11.2018: „Azi a fost aprobat în Consiliul local proiectul de modernizare a străzii Molnar Piuariu, în valoare de 1,3 mil. Euro, […] proiect finantat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020.” (sursa)

Ideea centrala o reprezinta schimbarea strazii Molnar Piuariu dintr-o strada cu trafic rutier si multe parcari improvizate intr-o strada shared space pe tronsonul rezidential si pietonala cu acces limitat (pentru riverani, ambulante, pompieri, dar si pentru studenti in cele 4 zile de cazare) pe tronsonul de langa camine. De asemenea se doreste ca acest spatiu sa devina un centru de interes local pentru cartier, iar pe tronsonul din fata caminelor se propun terease, spatiu de expozitii, cinematograf in aer liber, spatiu pentru street food festival sau alte tipuri de evenimente (nu simultan bineinteles), etc. Mai jos incadrat cu rosu delimitarea proiectului.

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 02 (delimitarea proiectului)

De asemenea se propune (primaria neavand dreptul de a ordona) universitatii sa modifice usor o parte din curtea caminelor (incadrata cu galben in imaginea de mai jos) pentru a se alinia in noua arhitectura. La o prima impresie nici reprezentantul universitatii, nici cel al studentilor nu au agreat nici pietonalizarea tronsonului din fata caminelor nici propunerea pentru renuntarea la cele 7 locuri de parcare de pe colt. Motivarea lor a fost ca la 1800 de studenti sunt 7 locuri legale si inca ~50 improvizate si ca nu este bine sa se renunte la ele. Raspunsul arhitectilor a fost ca pentru noile proiecte ce se realizeaza in oras prioritatea sunt oamenii, si nu masinile, si ca acest proiect este pentru toti studentii si pentru toti locatarii din zona, nu doar pentru „cativa privilegiati”.

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 03 (situatia propusa)

Se propune marirea numarului de arbori de la 7 la 50, marirea spatiului verde cu aproximativ 60%, iar pe parte de mobilitate se vor adauga statii de incarcare masini electrice si biciclete/tronitnete. Pe tronsonul cu blocuri se vor pastra cele 15 locuri de parcare. Mai jos plansele pentru cele doua tronsoane:

Reamenajare strada Molnar Piuariu – 04 (tronson 1)
Reamenajare strada Molnar Piuariu – 05 (tronson 2)

Poze de la dezbatere gasiti aici, iar mai jos intreaga prezentare Planwerk:

Vezi si: 
Reamenajare Bulevardul 21 Decembrie 1989
Reamenajare Piata Lucian Blaga, str: Napoca, Petru Maior, Emil Isac
Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Reamenajare Bulevardul 21 Decembrie 1989

Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 01 (sursa planse)

In data de 26 iulie 2018 a avut loc o noua dezbatere in cadrul CIIC la cladirea Casino din Parcul Central Simion Barnutiu. Tema dezbaterii a fost reamanajarea unei artere cheie a Clujului, bulevardul 21 Decembrie 1989.

In cadrul intalnirii a fost prezentata propunerea de proiect pentru reamenajarea bulevardului venita din partea firmei SC Planwerk SRL, brosura aici.

Acest proiect vizeaza imbunatatirea calitatii spatiului pietonal, plantarea unor aliniamente de arbori, trecerea cablurilor in subteran, iluminat public cu tehnologie LED, largirea benzii dedicate transportului in comun si crearea unor benzi pentru biciclete. De asemenea a fost prezentata si propunerea crearii unei piatete in fata Bisericii Sf. Petru si Pavel, in locul parcarii existente. In acea zona se vor planta arbori si se vor amplasa banci și mobilier stradal.” (FB, Emil Boc)

Pe toata lungimea sectorului, va exista ca si pana acum o banda de transport in comun spre directia est si cateva benzi generale spre vest plus una de transport in comun. De asemenea, unde locul permite vor exista piste de biciclete, cate una pe fiecare parte. Proiectul va fi finantat din fonduri europene prin Programul Operational Regional, Axa 4.1.

Bulevardul 21 Decembrie 1989

De la str. Ferdinand (Melody) si pana la trecerea de pietoni de la magazinul Sora va ramane 1 banda spre est si 3 benzi spre vest (deci 1+3). De la Sora pana la Piata Avram Iancu vor ramane 1+4 benzi dar si piste de biciclete. Se vor planta arbori pe tot aliniamentul (plansele 01 si 02). Se propune si reamenajarea str. David Ferenc (plansa 02). Prezent la dezbateri, un reprezentant al Bisericii Unitariane si al Liceului Unitarian a mentionat ca cei care detin ambele cladiri isi doresc sa amenajeze spatiul dintre biserica si liceu (proprietatea lor privata) si sa devina un spatiu semi-public.

Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 02

Zona de langa Piata Avram Iancu va arata ca in figura de mai jos (plansa 03), cu 8 benzi auto (doua spre stanga, trei inainte, si doua spre dreapta dintre care una de TP + una TP spre est), dar in plus vin cele doua piste de biciclete si aliniament de arbori. In timpul dezbaterii s-a discutat daca in fata Prefecturii sa se continue sau nu aliniamentul de arbori, dar nu s-a ajuns la o concluzie.

Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 03

Zona de la Regionala CFR si pana la The Office este prezentata in plansele de mai jos (plansa 04 si 05). Se va elimina o banda, ramanand doar 1+4 in total si doua piste de biciclete adiacente celor de transport in comun. Trotuarele se vor largi, dar foarte putin si se vor elimina parcarile existente. Statia CTP de la The Office Nord se va muta mai spre centru, dupa trecerea de pietoni (plansa 05). Similar si cea de pe partea opusa (Sud), se va muta tot spre centru chiar inainte de strada Petofi Sandor.

Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 04
Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 05

Zona Bisericii Sf. Petru si Pavel (plansa 06): se propune eliminarea parcarii din fata bisericii si crearea unei piatete cu arbori si mobilier urban. Spre est vor ramane doua benzi si pista de biciclete, iar spre vest trei benzi si pista de biciclete. Ciudat ca dispare legatura auto care inconjura biserica, iar cei care vin de pe str. Buftea nu mai pot vira spre est (Marasti), ci doar spre vest (centru).

Reamenajare B-dul 21 Decembrie 1989 – 06

Alte proiecte in zona centrala

De asemenea s-a trecut in revista si lista de proiecte din zona centrala, a proiectelor implementate si a celor planificate:

Proiecte zona centrala (realizate, planificate)
  • Rethinking Somes (in curand … articol dedicat)
  • Turnul Pompierilor (articol dedicat)
  • Parcul Feroviarilor (articol dedicat)
  • str. Ferdinant, Tipografiei, E.Zola, S.Puscariu (articol dedicat)
  • Piata Lucian Blaga, str. Napoca, Petru Maior, Emil Isac (articol dedicat)
  • str. Kogalniceanu, Universitatii si strazi adiacente (articol dedicat)
  • Zona Cetatuia
  • Piata Mihai Viteazu 
  • Parcul I.L Caragiale si podul Nemtilor (spre Cetatuie)
  • Parcul Central „Simion Barnutiu” (detalii)
  • Zona Arena si Sala Polivalenta
  • Strada Memorandumului
  • Piata Muzeului si strazi adiacente
  • Piata Unirii 
  • str: Ioan Ratiu, Episcop Ioan Bob
  • str. Eroilor
  • str. Avram Iancu
  • str. Ion I.C Bratianu
  • str. Potaisa, Fortaretei si Inocentiu Micu Klein
  • str. Horea, str. Baritiu, Splaiul Independentei
  • str. Andrei Saguna

„Sume importante din fondurile europene vor fi investite în revitalizare unor spații urbane precum Piața Lucian Blaga și străzile adiacente (5 milioane de euro); malurile Someșului (15 milioane de euro), bulevardul 21 Decembrie (5 milioane de euro), strada Regele Ferdinand și străzi adiacente (5 milioane de euro), strada Molnar Piuariu de lângă campusul studențesc din cartierul Mărăști (1,5 milioane de euro), Parcul Între Lacuri (1,5 milioane de euro). Unele dintre acestea sunt mai avansate, cu studiile de fezabilitate finalizate, altele sunt în diverse faze birocratice, dar, spune Ovidiu Cîmpean, este aproape cert că vor obține finanțarea.” – sursa

Vezi si: Proiecte reamenajare strazi Cluj Napoca

Reamenajare străzi: R. Ferdinand, Tipografiei, E. Zola, S. Puscariu, Piateta I. Cuza

Reamenajare strada Regele Ferdinand

In data de 17 iulie 2018 la Centrului de Inovare si Imaginatie Civica (CIIC, cladirea Casino, Parcul Central) a avut loc o dezbatere despre reamenajarea unor strazi din centrul istoric: strada Regele Ferdinand (cea cu Central), strada Tipografiei (cea din lateralul magazinului Central, cea cu Turnul Pompierilor), piateta Ioan Cuza de la capatul strazii Tipografiei (unde este bustul lui Ioan Cuza si CEC Bank, peste drum de Prefectura), strada Emile Zola (intre R. Ferdinand si Piata Muzeului) si strada Sextil Puscariu (pleaca din Emile Zola, coteste 90 grade si da la Casa Memoriala Matei Corvin). Raspunzand unei intrebari din public, Ovidiu Campean (director in primarie) mentiona ca termene realisto-optimiste pentru aceste lucrari urmatoarele:

  • finalizare SF, PT (in toamna 2018)
  • finalizare documentatie finantare fonduri europene (final 2018)
  • finalizare licitatie executie (vara 2019)

In mare, proiectele propun cresterea spatiului pietonal, modernizarea iluminatului public cu tehnologie led, plantarea unor aliniamente de arbori, infrastructura pentru biciclete si spatii pentru terase.

Update noiembrie 2018: licitatie Proiectare si Executie lansata

Licitatie lansata, ofertele se pot depune pana in 10 ianuarie 2019 (sursa). Dupa eventualele contestatii se va desemna castigatorul care va avea 12 luni pentru executie, deci finalizare implementare realisto-optimista undeva in vara lui 2020. Valoarea proiectului este estimata la 15.3 milioane lei + TVA. A fost depusa cerere de finantare prin fonduri europene.

Propunere pentru strada Ferdinand:

  • benzi biciclete de 1m pe ambele sensuri, la nivelul soselei
  • 54 de arbori (unde acum nu este nici unul)
  • statie autobuz in zona Central
  • reducere suprafata carosabil de la ~4000 m2 la ~3000 m2
  • o trecere de pietoni noua in zona Central (poza de mai sus)
  • trotuare largite (poza de mai jos)
  • mobilier urban si iluminat public
  • pavaje/dale asemanatoare cu cele de pe Memorandumului, cu mentiunea ca sa fie slefuite dupa montare (pentru a elimina diferenta de nivel intre dale)
Reamenajare strada Regele Ferdinand
Plan reamenajare strada Regele Ferdinand (capatul spre Horea)

Propunere pentru strada Emile Zola:

  • rigola pe mijlocul strazii
  • pana la intersectia cu Sextil Puscariu: shared space cu piatra cubica pe o parte, iar pe cealalta parte pavaj/dale, mobilier urban iluminat public si arbori
  • de la Sextil Puscariu pana la Piata Muzeului strict pietonal, stalpi retractabili pentru accesul masinilor de aprovizionare
  • spatii pentru terase
Reamenajare strada Emile Zola

Propunere pentru strada Sextil Puscariu:

  • rigola pe mijlocul strazii
  • latura perpendiculara pe Emile Zola: shared space cu piatra cubica si iluminat public
  • latura paralela cu Emile Zola: similar cu Emile Zola, spatii pentru terase
Reamenajare strada Sextil Puscariu (perpendicular pe E.Zola)
Reamenajare strada Sextil Puscariu (paralel cu E.Zola)

Propunere pentru strada Tipografiei:

  • reamenajare tronsonul 1 si 3, deoarece tronsonul 2 se va reamenaja cu proiectul Turnul Pompierilor (proiect prezentat deja aici)
  • rigola pe mijlocul strazii
  • piatra cubica, o banda circulatie pe mijloc si pe margine spatiu pietonal delimitat cu stalpi de protectie
  • iluminat nou si arbori pe tronsonul 1 in zona Central, dar si pe tronsonul 3 spre capatul cu piateta CEC Bank
  • standul taxi mutat de pe R. Ferdinand, pe Tipografiei
Reamenajare strada Tipografiei

Propunere pentru Piateta I. Cuza (scuar C.E.C.):

  • pastrarea a doi dintre arborii existenti (cei mai dezvoltati) si plantarea ~18 noi arbori
  • deschiderea piatetei spre strada I. Cuza (eliminarea barierei gardului viu)
  • mobilier urban si iluminat public
  • terasare deoarece exista diferenta de nivel de ~1m intre latura CEC si latura str. I Cuza
  • stand biciclete pe latura cu Prefectura
  • acces masina blindata CEC bank
Reamenajare Piateta I.Cuza (scuar C.E.C.)
Harta cu strazile si piateta propuse pentru reamenajare

Vezi si:
Turnul Pompierilor – proiect catigator
Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Traseele 1-3 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

20 de sectoare de drumuri județene, totalizând 331 de km, propuse pentru modernizare cu fonduri europene:

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat vineri, 13 iulie 2018, propunerea de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord„, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Traseele 4-9 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare în cadrul apelului de proiecte P.O.R. 2018/6/6.1/6.

Harti interactive cu toate traseele gasiti aici: traseele 1-3, traseele 4-9.

Traseul județean nr. 1

  • DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000
  • DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000
  • DJ107L  Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

  • DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000
  • DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500
  • DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

  • DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000
  • DJ150   Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300
  • DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800
  • DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

  • DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260
  • DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

  • DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

  • DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100
  • DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

  • DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

  • DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647
  • DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

  • DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800
  • DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000″

Sursa textului aici.

Vezi si: Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Cum sa citesti executia bugetara a unui oras (prezentare)

Prioritati bugetare UAT-uri – cele trei directii (sursa: oameniliberi.com)

Intr-o prezentare (VIDEO) la TEDx, Adrian Muresan (membru POL) vorbeste despre cum se cheltuie banul public la nivel local. El face o analiza pe executia bugetara (analiza la final de an, pe ce s-a cheltuit efectiv) si nu pe bugetarea initiala (adica pe ce s-a previzionat la inceputul anului ca se va cheltui). Analiza (fisier prezentare PDF) este facuta pe 66 de UAT-uri si prezinta datele pe cele trei directii de bugetare (minutul 2 din video):

  • cheltuieli curente (oricine vine primar, este obligat sa le realizeze, acestea trebuie facute TOATE)
    • salariile profesorile
    • salariile politistilor
    • cheltuielile de functionare ale primariei, etc
  • cheltuieli obligatorii (legea obliga la realizarea lor, dar din pacate legea nu prezinta si pedepse daca aceste cheltuieli nu sunt realizate. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? NU prea, sau tot mai greu.)
    • drumuri
    • transport in comun
    • termoficare
    • spitale generale
    • invatamant, etc
  • cheltuieli facultative (legea nu obliga pe primari sa le realizeze. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? DA, poate.)
    • sport
    • concerte
    • reclame in ziare, TV, online, etc

Sa spunem ca la prima vedere graficul de mai sus arata relativ ok deoarece cheltuielile facultative sunt destul de jos, si doar o singura bara in grafic. Dar dupa ce scoatem cheltuielile curente, reordonam dupa marime si ne uitam pe domenii la cum se cheltuie banii care se pot directiona de catre primar (impreuna cu consiliul local), o sa vedem din pacate o realitate dezamagitoare:

Cheltuielile facultative sunt adesea prioritizate mai sus si cu sume mai mari decat cele obligatorii. Asa se face ca dam mai multi bani pe sport si concerte decat pe invatamant si spitale.

Va recomand sa vizualizati clipul video (12 minute) si prezentarea PDF. In prezentare gasiti mai multe grafice cu exemple pe urmatoarele municipii: Tg.Mures, Aiud, Reghin. Toate linkurile le gasiti aici.

Prioritati bugetare UAT-uri – 2 directii (sursa: oameniliberi.com)

Update Septembrie 2018

S-a facut o analiza pe 64 de orase, comparatie intre sumele alocate si cheltuite pe educatie vs. sport & distractie. Documentul il gasiti aici.

 

Articole similare:
– Cum se citeste documentul unui buget local

– Administratie locala: ghid introductiv

Modernizare si intretinere Drumuri Judetene (Cluj, 2017)

Modernizare si reabilitare drumuri judetene, Cluj 2017

Valoarea totala a lucrarilor de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene propuse a fi executate in anul 2017 este de nu mai putin de 103.458.821,98 lei cu TVA inclus, acoperind lucrari pe 28 de drumuri de pe intreg teritoriul judetului (sursa).

Se intentioneaza, asigurarea finantarii necesare pentru lucrarile de investitii deja incepute in 2016 si a caror executie nu a fost incheiata, suma propusa pentru finalizarea a 14 tronsoane de drumuri judetene fiind de 14.110.821,98 lei cu TVA inclus.

  1. DJ 108C Manastireni – Calata – Margau,
  2. DJ 103J DN1R – Sancraiu – Alunis,
  3. DJ 107N Gura Risca – Somesu-Rece,
  4. DJ 107N Baisoara – Valea Ierii,
  5. DJ 109B Fundatura – Cornesti,
  6. DJ 108B limita cu judetul Salaj – Bobalna – Viile Dejului,
  7. DJ 182E Chiuiesti – Manastirea Casiel,
  8. DJ 172F Gherla – Mintiul Gherlii – Mica,
  9. DJ 172F Mica – limita judetului Bistrita-Nasaud,
  10. DJ 161B Turda – Bogata – Calarasi,
  11. DJ 161H DN16 – Suatu,
  12. DJ 161E Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie,
  13. DJ 105T Cluj-Napoca – Berindu – DN1F,
  14. DJ 109D Jucu de Sus – DN1C.

Din totalul sumei propuse, o finantare in cuantum de 896.060,00 lei cu TVA urmeaza a fi asigurata din Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL).

In ceea ce priveste demararea unor noi lucrari de executie, sunt vizate opt drumuri judetene, suma prevazuta fiind de 8.500.000,00 lei cu TVA inclus.

  1. DJ 151C limita cu judetul Mures – Tritenii de Jos,
  2. DJ 161C Iclod – Alunis,
  3. DJ 161C Alunis – Corneni,
  4. DJ 107F limita cu judetul Alba – Luncani,
  5. DJ 108N Aghiresu (DJ108C) – limita cu judetul Salaj,
  6. DJ 103H Sacuieu – DJ 108C,
  7. DJ 161A Iuriu de Campie – Ceanu Mare,
  8. DJ 109V Cluj Napoca – Padureni – Satu Lung – Giula.

In acelasi timp, suma de 75.000.000 de lei cu TVA din imprumutul contractat de forul administrativ judetean sa fie folositi, intr-o prima etapa, pentru demararea lucrarilor de investitii la alte sase drumuri judetene, respectiv:

  1. DJ 109C Gherla – Taga – Camarasu,
  2. DJ 107M Luna de Sus-Baisoara-Buru-Limita de Judet,
  3. DJ 109A Chinteni-Vultureni-Recea Cristur-Dealu Jurcii,
  4. DJ 150 Viisoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu,
  5. DJ 107L Petresti – Lita,
  6. DJ 107R Muntele Baisorii – Muntele Mare.

Sumelor mai sus mentionate, li se adauga o serie de alte fonduri cu titlul de cheltuieli de investitii, in cuantum de 5.848.000 lei cu TVA necesare pentru intabularea drumurilor judetene, audit si inspectie de siguranta rutiera, verificare tehnica proiecte, expertize tehnice drumuri si poduri, laborator de analize pentru lucrarile de drumuri si poduri, DALI si proiecte tehnice de drumuri si poduri.

 

Intretinere drumuri judetene, Cluj 2017:

In anul 2017 vor beneficia de lucrari de intretinere urmatoarele sectoare de drumuri judetene, cu o lungime totala de aproximativ 300 de km, suma alocata fiind nu mai putin de 36.755.740 lei cu TVA (sursa). Pe langa lucrarile clasice de intretinere (plombari, asfaltari), urmeaza a fi asigurate si lucrarile la poduri si parapetii de siguranta rutiera, cheltuielile presupuse de situatiile de urgenta, serviciile de deszapezire precum si alte lucrari de intretinere cum sunt cele de pietruire.

  1. DJ 103G Ceanu Mic – Aiton, Podeni – Moldovenesti, Petresti (DJ107L) – Tureni, Aiton – Gheorgheni, Gheorgheni – Centura Ocolitoare, Centura Ocolitoare – Borhanci;
  2. DJ 103I Cheile Turzii;
  3. DJ 103H DN1 – Bologa – Sacuieu;
  4. DJ 103K Capus – Rasca, Rasca – Belis;
  5. DJ 103L Manastireni – Rasca;
  6. DJ 103T DN1 – Releu Feleacu;
  7. DJ 105S Pata – Boju;
  8. DJ 107J Valea Ierii – Cerc;
  9. DJ 107L Turda – Petrestii de Jos;
  10. DJ 107R Faget – Ciurila – DJ 107L, Ciurila – Filea – Sacel, Baisoara – Statiune M. Baisorii;
  11. DJ 107S Gura Rasca – Maguri Racatau;
  12. DJ 108C Scrind – Rachitele, Garbau – Leghia;
  13. DJ 109B Cornesti – Osorhel;
  14. DJ 109C Geaca – Camarasu;
  15. DJ 109D Gherla -Sacalaia – Sic;
  16. DJ 109E Viile Dej – Cetan – Vad;
  17. DJ 150A Luna – Aeroport;
  18. DJ 161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Campie;
  19. DJ 161 Bontida – DN1C, Bontida – Juc, DN1C – Dabaca – Panticeu;
  20. DJ 161B Ploscos – Turda;
  21. DJ 161D Dej – Valea Ungurasului;
  22. DJ 161E Targusor – Diviciori;
  23. DJ 161G DN16 – Caianu;
  24. DJ 150 Mociu – Chesau;
  25. DJ 764B DN1 – Baraj Dragan;
  26. DJ 191D Vanatori – DJ 108A.

Pentru anul 2018 gasiti o sinteza similara aici (sinteza contine si o harta).

Floresti: investitii propuse pentru 2018

Investitii comuna Floresti 2018

In 8 februarie 2018 s-a votat in sedinta CL bugetul comunei Floresti pentru anul 2018. Bugetul total de cheltuieili a fost de ~110 milioane lei din care pentru investitii s-a alocat ~88 milioane lei (buget local 40.4 milioane + credite bancare 47.6 milioane). Hotararea de consiliu local nr. 10 o gasiti aici pe site-ul primariei Floresti, sau copie cu sublinieri gasiti aici.

Surse buget local40.4 milioane lei. Pentru lucrari incepute in anii precedenti si care se continua in 2018 s-au alocat 35.2 milioane lei. Pentru lucrari noi care vor incepe in 2018 se aloca 4.4 milioane lei, iar 0.8 milioane lei se aloca pentru alte cheltuieli de investitii. Mai jos impartirea pe capitole, sumele fiind exprimate in MII LEI:

51. Autoritati publice si actiuni externe  Total: 2,124
Amenajare sediu primarie si curte 10
Proiect POCU – antreprenoriat sansa ta 2,031
Sistem climatizare camera supraveghere si camera server 25
Calculatoare 20
Camere video Centru ANL 3
Server Urbanism 15
Sistem informatic urbanism 20
54. Alte servicii publice generale Total: 530
Achizitie si montare catarg 170
Exproprieri 50
Puz varianta ocolitoare sud (etapa II) 150
Sistem informatic georeferentiat consultanta si executie 160
61. Ordine publica si siguranta nationala Total: 743
Sistem supraveghere remiza PSI 43
Altele 700
65. Invatamant Total: 7,522
Amenajare curte gradinita 120
Contor apa rece gradinita 12
Sistem alarma gradinita 6
Sistem suprageghere video gradinita 24
Centrala termica si calorifere 5
Contor apa rece scoala cetatea fetei 12
Proiect si construire scoala P+2E 6,000
Sala sport – executie 1,100
Sistem tehnic antiefractie 6
Amenajare curte granitita Horea 20
Amenajare gradinita Luna de sus 50
Amenajare spatiu de joaca gradinita Luna de sus 10
SF Gradinita str Tautiului-Poligon 100
Sistem supraveghere vide gradinita horea si scoala 50
Altele 7
Masina de gatit cu 4 ochiuri 7
67. Cultura, recreere si religie Total: 2,735
Club persoane varstnice 425
Sistem supraveghere video camin Luna de sus 25
Executie capela Luna de sus 50
Gard protectie baza sportiva str. Somesului 15
Gazon sintetic baza sportiva str Stadionului 1,100
PUZ, SF, Topo, proiectare si executie centru cultural Poligon Tauti 50
Executie capela Tauti 50
Sistem alarme camin Luna de sus 6
Covoare protectie parchet sala sport ANL 10
Locuri de joaca Luna de  Sus 40
Locuri de joaca Tauti 10
Locuri joaca Floresti 400
Parc agrement Poligon Tauti 50
Plase protectie 15
Sistem nocturna iluminat 130
Tribuna mobila 1000 persoane 300
Centrala termica si instalatii Camin Tauti 59
68. Asigurari si asistenta sociala 3,685
Construire cresa Cetatea Fetei 1,461
Construire cresa Cetatea Fetei 2,224
70. Locuinte, servicii si dezvoltare publica Total: 3,375
Reabilitare blocuri str. Gheroghe Doja si Horea 20
Deviere retele varianta sud 710
Iluminat public drum de legatura varianta sud 2,135
Punct de aprindere strada Horea 15
Intocmire PUG comuna Floresti 150
Sistem de supraveghere video pt cresterea sigurantei sociale 20
Iluminat festiv 100
SF si executie extindere iluminat public 100
SF si executie modernizare iluminat Str Eroilor 100
SF, Consultanta delegare de gestiune serviciu iluminat pubic 25
74. Protectia mediului Total: 1,810
Extindere retea canalizare si executie bransamente str Cuza Voda 50
Extindere retele apa canal varianta Sud 1,050
Statie pompare apa potabila str. Somesului, Stadionului 470
Extindere conducta apa Tauti 40
Sf, PT canalizare Tauti 100
Subtraversare DN1- E60 in zona UM 100
84. Transporturi Total: 17,963
Exproprieri si executie drum de legatura varianta sud 5,237
Modernizare strada Eroilor 11,151
Sf, PT si executie strazi comuna Florsti 150
Sistemativare intersectie strada Cetatii – DN1 150
Trotuar Avram Iancu si Luna de Sus 700
Amenajare intrare Biserica Reformata Floresti 25
PT si executie pista Biciclete 50
SF, PUZ si Doc tehnica pt Drumul Trans Regio Feleac 500

Surse credite bancare47.6 milioane leiMai jos impartirea pe capitole, sumele fiind exprimate in MII LEI:

84. Transporturi Total: 47,672
Executie drum de legatura varianta Sud 37,464
SF, PT si executie strazi comuna Floresti 10,208

Pentru comparatie, informatii despre bugetul comunei Floresti pentru anul 2017 gasiti aici.

Vezi si: Floresti: Centura Sud (II) – istoric 2014-2018

Floresti: investitii propuse in 2017

Investitii comuna Floresti 2017

In 23 martie 2017 s-a votat in sedinta CL bugetul comunei Floresti pentru anul 2017. Bugetul total de cheltuieili a fost de ~101 milioane lei din care pentru investitii s-au alocat ~72.4 milioane lei (buget local 24.8 milioane + credite bancare 47.6 milioane). Hotararea de consiliu local nr. 37 o gasiti aici pe site-ul primariei Floresti, sau copie cu sublinieri gasiti aici.

Surse buget local24.8 milioane lei. Pentru lucrari incepute in anii precedenti si care urmau sa se continua in 2017 s-au alocat 20.2 milioane lei. Pentru lucrari noi care trebuiau sa inceapa in 2017 s-au alocat 4.2 milioane lei, iar 0.2 milioane lei s-au alocat pentru alte cheltuieli de investitii. Mai jos impartirea pe capitole, sumele fiind exprimate in MII LEI:

51. Autoritati publice si actiuni externe Total: 178
Amenajare sediu primarie si curte 10
Studiu POCU 50
Sistem informatic urbanism 20
Calculatoare 15
Camere video Centru ANL 3
Generator curent primarie 80
54. Alte servicii publice generale Total: 615
Exproprieri 50
Infiintare punct de informare turistica 2
Infiintare punct de informare turistica 180
Puz dealul de Jos 155
Sistem informatic georeferentiat consultanta 160
Pistol laser 68
61. Ordine publica si siguranta nationala Total: 43
Amenajare curte, rigola scurgere si sistem supraveghere remiza PSI 43
65. Invatamant Total: 2,335
Proiectare, construire scoala P+2E, impreujmuire, bransamente, utilitati B-dul Cetatea Fetei 1100
Sala sport – executie 1035
Amenajare curte gradinita Ioan Rusu 60
Executie circuit trfazat si plaforma betonata 10
Sistem alarma gradinita Ioan Rusu 6
Sistem supraveghere video gradinita Ioan Rusu 24
Cabinete medicale scolare gradinita Horea 18
Camin racord si pompe pentru gradinita Horea 18
Magazie depozitare gradinita Cetatea Fetei 25
Magazie depozitare scoala 25
Sistem tehnic antiefractie 4
Centrala termica si redimensionare calorifere 10
67. Cultura, recreere si religie Total: 1,902
Club persoane varstnice 400
Executie capela Luna de Sus 50
Gard protectie baza sportiva strada Stadionului 8
Gazon sintetic baza sportiva str Stadionului 150
Locuri joaca 400
Puz, SF, Topo, proiectare si executie 875
Sistem supraveghere sala sport 4
Teren multifunctional 15
68. Asigurari si asistenta sociala Total: 3,670
Construire cresa Cetatea Fetei 1410
Construire cresa Cetatea Fetei 2260
70. Locuinte, servicii si dezvoltare publica Total: 3,941
Iluminat public drum de legatura varianta sud 1601
Trecerea retelelor electrice din montaj aerian in mintaj subteran 620
Intocmire PUG comuna Floresti 150
Siste de supraveghere video 600
Reabilitare blocuri str. Gheroghe Doja si Horea 20
Deviere retele varianta sud 450
Iluminat festiv 500
74. Protectia mediului Total: 1,460
Statie pompare apa potabila str. Somesului, Stadionului 470
Sistem colectare selectiva subterana 70
Extindere retele apa canal Abatorului 600
Extindere retele apa canal varianta Sud 250
Hidranti supraterani in Floresti pe DN 70
84. Transporturi Total: 10,662
Exproprieri si executie drum de legatura Varianta Sud 6670
Modernizare strada Eroilor 500
Podet strada Eroilor-Fagului 210
Trotuar Avram Iancu si Luna de Sus 2600
SF, PT si executie strazi comuna Floresti 532
Sistematizare verticala terasamente strada carpati 150

Surse credite bancare47.6 milioane leiMai jos impartirea pe capitole, sumele fiind exprimate in MII LEI. Deoarece acest articol este scris in 2018, si deci deja stim ce s-a intamplat in 2017, putem sa spunem ca degeaba ne-am laudat cu 70% din buget merge pentru investitii (sursa), dar nu facem acele investitii si in 2018 ajungem din nou sa ne laudam cu o rata mare de alocari pentru investitii (banii ramasi necheltuiti din 2017). De exemplu banii alocati pentru Centura Sud nu s-au cheltuit. Exista sperante ca se vor cheltui in 2018 (vezi detalii despre Centura Floresti Sud aici).

65. Invatamant Proiectare si lucrari de construire scoala P+2E, imprejmuire, bransamente, 7000
67. Cultura, recreere si religie Gazon sintetic baza sportiva str Stadionului 1000
70. Locuinte, servicii si dezvoltare publica Iluminat pubic drum de legatura varianta sud 208
84. Transporturi Executie drum de legatura varianta Sud 37464
84. Transporturi Trotuar Avram Iancu si Luna de Sus 1000
84. Transporturi Sf, PT si executie strazi comuna Floresti 1000

 

Pentru comparatie, informatii despre bugetul comunei Floresti pentru anul 2018 gasiti aici.

Vezi si: Floresti: Centura Sud (II) – istoric 2014-2018

Bugetare spitale Cluj Napoca 2018 si 2017

Joi 29 martie 2018 s-a votat in consiliul local bugetarea spitalelor din municipiul Cluj Napoca pentru anul 2018. Aici au intrat doar spitalele care nu se afla in subordinea primariei (singurul care este in subordinea primariei fiind Spitalul Clinic Municipal, cel de langa Clujana si care a fost bugetat la inceputul anului de la bugetul local cu 20.5 milioane lei (vezi aici)). Suma totala pentru aceste spitale se ridica la 6.75 milioane lei la care se mai adauga 0,46 milioane lei acordate unor asociatii, deci in total 7,21 milioane lei.

E mica suma? E mare? Depinde la ce o raportam:

  • daca o comparam cu suma de anul trecut (4.5 milioane – vezi imagine mai jos) atunci putem spune ca suma este mare (cu 37%)
  • daca ne uitam ca in aceeasi sedinta s-a alocat pentru sport (sportul profesionist in principiu, nu cel de masa) suma de 9,35 milioane lei (deci cu 38% mai mult – vezi aici) atunci eu personal am o rezerva cu privire la aceasta suma alocata pentru spitale, mai ales pentru ca:
  • daca o comparam cu nevoile curente prezentate de catre administratorii spitalelor (insumate la ~27 milioane lei), atunci suma e prea mica (doar 25% din necesar)

Asigurarea asistenței de sănătate publică a constituit în fiecare an o prioritate a municipalității clujene ce s-a reflectat și în sumele alocate de la bugetul local pe acest domeniu în ultimii ani: 3,9 milioane lei în 2014, 4 milioane lei în 2015, 4,3 milioane lei în 2016 și 4,9 milioane lei în 2017. La registratura Primăriei municipiului Cluj-Napoca au fost depuse în perioada 15 ianuarie-13 februarie un număr de 13 solicitări de sprijin financiar de la bugetul local în valoare de 26,9 milioane lei pentru lucrări de reparații, modernizare, achiziții de aparatură medicală, cheltuieli de administrare și funcționare”, transmite municipalitatea. (sursa)

Bugetare spitale si asociatii 2018

Mai jos aveti tabel cu sumele alocate pentru fiecare spital/institut:

Alocari de la bugetul local pe anul 2018 pt:
500,000 Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Niculae Stăncioiu.
300,000 Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – S.M.U.R.D.
350,000 Spitalul Militar de Urgență Dr. Constantin Papilian Cluj-Napoca (U.M. 02454).
400,000 Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca.
500,000 Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal.
2,700,000 Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
350,000 Institutul Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca.
650,000 Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj.
350,000 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
250,000 Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
400,000 Institutul Oncologic Prof. Dr. I. Chiricuță Cluj-Napoca.
6,750,000 Subtotal (spitale)

Proiectele de hotarare atat pentru bugetarea spitalelor cat si a asociatiilor le puteti gasi pe pagina primariei aici numarele 39-49 pentru spitale si numarele 50-61 pentru asociatii. Sinteza pentru asociatii o gasiti mai jos:

De la bugetul Direcției de Asistență Socială și Medicală pt:
7,000 Asociației Solidaris, pt Taberei de vară pentru copii nevoiași.
10,000 Asociației Filantropice Medical-Creștine Christiana – Filiala Cluj, pentru proiectul Centrul Comunitar pentru Tineret.
50,000 Societății de Medicină de Urgență și Catastrofă din România – Filiala Cluj, în vederea organizării Congresului Interdisciplinar de Medicină de Urgență.
10,000 Asociației Lions Club Genesis, în vederea organizării Festivalului Cultural Miraje, ediția a XI-a, 2018.
10,000 Asociației Hndihope, pentru proiectul „Enklava.ro – Primul magazin realizat exclusiv de persoane cu dizabilități”.
30,000 Asociației Aga Down Sindrom Cluj, în vederea organizării Taberei Internaționale de Judo adaptat persoanelor cu nevoi speciale.
20,000 Asociației Alianța Romană de Prevenție a Suicidului, pentru proiectul La un apel distanță de speranță!
100,000 Fundației caritabile „Familia Sfântă”, în vederea decontării Cheltuielilor de întreținere și funcționare a Fundației „Familia Sfântă”, Policlinica fără plată.
50,000 Asociației AD-HOC, pentru proiectul „Zâmbet și culoare”.
13,000 Asociației Babilon Travel, pentru proiectul Studiu privind Accesibilitatea Mijloacelor de Transport în Comun pentru Nevăzători.
10,000 Societății Naționale de Cruce Roșie Filiala Cluj, pentru proiectul Sanitarii pricepuți.
150,000 Asociației Sfântul Nectarie Cluj – Centrul de Îngrijiri Paleative „Sfântul Nectarie” Cluj, pentru proiectul Numai împreună putem alina suferința.
460,000 Subtotal (asociatii)

 

Bugetare spitale 2017

Pentru a putea face o comparatie cantitativa mai jos am extras si datele cu privire la bugetarea spitalelor pentru anul 2017. Proiectele de hotarare pentru bugetarea spitalelor in 2017 le puteti gasi pe pagina primariei aici numarele 40-50:

150,000 Spitalul Clinic de Boli Infectioase
539,000 Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj
300,000 Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
400,000 Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuta” Cluj-Napoca
400,000 Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca
260,000 Institutul Inimii de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stancioiu”
200,000 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj-SMURD
340,000 Spitalul Militar de Urgenta „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca (U.M. 02454)
400,000 Spitalul Clinic Cai Ferate Cluj-Napoca
450,000 Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal
1,485,000 Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj
4,924,000 Total anul 2017