Lista „de facut in 2019” pentru CNAIR si MT

Deputatul Catalin Drula, membru al Comisiei pentru Transporturi si Infrastructura din Camera Deputatilor si membru marcant al forumului de infrastructura peundemerg.ro prezinta intr-o postare pe Facebook urgentele pe care CNAIR si MT ar trebui sa le rezolve in 2019:

O listă “De făcut în 2019″ pentru compania CNAIR și Ministerul Transporturilor.
E vorba de investiții noi în infrastructură rutieră de care România are nevoie și care sunt mult întârziate.

AUTOSTRĂZI

  • Sibiu-Pitești:
    • Loturile din capete (1 și 5): finalizarea licitației la care ofertele sunt în evaluare de 1 an și 2 luni
    • celelalte loturi: lansarea licitațiilor pentru completarea studiilor geotehnice și a proiectării
  • Centura București + Autostrada A0 (“Orbitalele Bucureștiului”)
    • Lansarea licitației pentru construcția autostrăzii A0, semicercul nordic
    • Finalizarea licitației pentru modernizarea sectorului DN2 (Colentina)-A2 din Centura existentă: ofertele sunt depuse de 1 an și 5 luni
    • Semnarea contractului pentru Pasajul Berceni: licitația este finalizată din iunie 2018 – dar nu s-a semnat pentru că nu era actualizat HG de indicatori. Acesta a fost actualizat și publicat în M.Of. de vineri
    • Finalizarea licitației pentru pasajul Olteniței: ofertele sunt în evaluare de 1 an și 4 luni
    • Finalizarea licitației pentru A0 Sud: licitația e începută acum 1 an și 6 luni
    • Elaborarea de proiecte tehnice pentru celelalte modernizări și lucrări identificate în studiul BEI: dublarea DNCB pe sectorul A1-DN5, upgrade-uri la toate intersecțiile de pe DNCB Sud și la nodul cu Splaiul
  • Autostrada A1 Sibiu-Nădlac
    • Lansarea procedurii de achiziție publică pentru secțiunea cu tuneluri din Lugoj-Deva: de 2 ani este blocată
  • Autostrada A3 Cluj-Zalău-Suplacu de Barcău-Vama Borș
    • Lansarea licitației pentru lotul Nădășelu-Mihăiești: reziliat înainte de începerea lucrărilor în urmă cu 1 an și 6 luni
    • Lansarea licitației pentru lotul Mihăiești-Suplacu de Barcău: trenează de 2 ani, iar documentația pentru tunelul Meses este nerezolvată
    • Finalizarea licitațiilor pentru sectorul abandonat de Becthel, Suplacu-Borș: licitație lansată în urmă cu 1 an și 5 luni

DRUMURI EXPRES ȘI VARIANTE OCOLITOARE

  • Drum de legătură Vama Giurgiu – DN5 (Daia)
    • Finalizarea licitației pentru proiectare și execuție: lansată în urmă cu 1 an și 2 luni
  • Centura Timișoara Sud
    • Rezolvarea exproprierilor și contractarea serviciilor de supervizare a proiectului
  • Drum de legătură Timișoara – Autostrada A1
    • Lansarea licitației de proiectare și execuție: studiul de fezabilitate al acestui proiect a fost inițiat acum 4 ani
  • Drum de legătură Autostrada A3 – Cluj (Mărtinești)
    • Finalizarea studiului de fezabilitate: studiul de fezabilitate al acestui proiect a fost inițiat acum 4 ani

STUDII DE FEZABILITATE / PROIECTE TEHNICE

  • Autostrada A8 Tg. Mureș-Iași
    • Lansarea licitațiilor pentru actualizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea unor studii geotehnice corespunzătoare și pregătirea proiectelor tehnice: obligație conform Legii 291/2018
  • Autostrada A7 Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani
    • Monitorizarea competentă a derulării contractelor recent semnate pentru studii de fezabilitate și proiecte tehnice astfel încât bornele de timp să fie respectate și produsul rezultat să fie de calitate
  • Autostrada Sibiu-Făgăraș
    • Finalizarea studiului de fezabilitate: contractul este în derulare din anul 2015
  • Autostrada „Litoral” (Lazu/Agigea-Olimp)
    • Finalizarea licitației pentru studiu de fezabilitate: lansată în urmă cu 2 ani și 1 lună

Aceasta este o prezentare sumară a celor mai urgente și mai întârziate proiecte de infrastructură rutieră națională.
Sunt multe alte proiecte amânate sau întârziate și sunt probleme serioase cu cele deja în derulare (de ex. Podul Brăila, Pasajul Domnești, Sebeș-Turda lot 1 și 2, etc).

Vedem la final de an cate dintre aceste proiecte (nu) s-au realizat.

Postarea originala:

Vezi si:
– Masuri urgente de dreapta pentru Administratia publica din Galati
– Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest
– Autostrazile vecinilor (I): Ungaria
– Legatura DN1-A3 in zona Tureni (I)

Masuri urgente de dreapta pentru Administratia publica din Galati

Intr-o postare pe Facebook Gregor Teodorescu, secretar general la PACT pentru Romania a lansat o dezbatere pe „măsurile URGENTE de dreapta pentru Administrația publică din Galați, pentru a aduce înapoi cheful de a locui aici.” Mai jos aveti masurile sugerate in postare:

„ELIMINAREA RISIPEI

  • Introducerea principiului salariului mediu privat – în public – Salariul Primarului nu poate depăși salariul mediu pe economie din oraș.
  • Introducerea principiului 95–5 – angajații din Administrația Publică Locală nu pot să reprezinte mai mult de 5% din totalul angajaților din mediul privat.
  • Înjumătățirea bugetului de funcționare a Primăriei Galați – (sau aducerea sa la nivelul anului 2000).
  • Blocarea tuturor subvențiilor acordate de Primărie către instituțiile, regiile sau companiile subordonate direct sau ale Consiliului Local.
    =>25 Milioane Euro / An echiv – 100 Milioane Euro / 4 ani.

ELIMINAREA INCOMPETENȚEI

  • Demiterea conducerii tuturor instituțiilor locale care primesc subvenții de la bugetul local și se află în același timp pe pierdere.
  • Publicarea tuturor rezultatelor contractelor de Audit comandate de Primăria Galați în ultimii 10 ani și comandarea unui nou audit pentru toate instituțiile din subordinea Primăriei și a Consiliului Local.
  • Desființarea tuturor firmelor Primăriei sau Consiliului Local și departamentelor inutile din Primărie și externalizarea serviciilor către firme private.
    => 15 Milioane Euro / An – Echiv – 60 Milioane Euro / 4 ani

TOTAL ECONOMII

În 4 ani se economisesc 160 Milioane Euro – echivalent 1 Aeroport Regional [n.m. „PACT pentru Galati” si „Braila Noua” militeaza ambele pentru realizarea unui aeroport in zona Galati-Braila care sa deserveaasca aceasta aglomerare urbana, a doua ca marime in tara dupa Bucuresti].

ELIMINAREA TAXĂRII ABUZIVE A CETĂȚENILOR

  • Eliminarea taxei pe publicitate – încurajăm firmele să se promoveze pe piața locală.
  • Eliminarea taxei pe licență de Taxi – încurajăm transportul privat.
  • Eliminarea taxei pe barcă – reconectăm orașul la Dunăre, îi invităm pe proprietarii de bărci să și le înmatriculeze la Galați.
  • Eliminarea taxei locale pentru deținerea de echipamentelor și utilajelor de producție – încurajăm mica industrie și antreprenoriatul.
  • Eliminarea taxei hoteliere – încurajăm investițiile în cazare de calitate.
  • Eliminarea taxei pe mijloace de transport marfă – încurajăm mobilitatea mărfurilor.
  • Eliminarea taxei de ecarisaj – inutilă și ineficientă.
  • Eliminarea taxei pentru ocuparea domeniului public – dacă este public, nu trebuie să plătești pentru a-l ocupa.
  • Eliminarea taxei pe licență a unităților de alimentație publică – încurajăm activitățile HORECA și recreere.
  • Eliminarea taxei de Autorizație de Construcție – încurajăm investițiile și crearea de locuri de muncă.
  • Eliminarea taxelor pentru emiterea Avizelor și a Certificatelor de Urbanism – încurajăm investițiile și crearea de locuri de muncă.
  • Eliminarea tuturor taxelor plătite la Ghișeul Primăriei – dacă Primăria funcționează deja din taxele pe proprietate și cote defalcate de TVA, impozit pe profit, etc, de ce mai este nevoie de taxe plătite pentru diverse servicii la ghișeu?
  • Eliminarea taxei pentru obținerea Acordului Primarului de a desfășura activități comerciale – ilegitimă. Firmele și antreprenorii plătesc salariul primarului, acesta nu are legitimitatea de a-i taxa pentru a-și da acordul, decât în feudalism.
  • Eliminarea taxei de habitat pentru persoanele care colectează selectiv gunoiul menajer – cea mai mare risipă de bani publici este la Ecosal.
  • Eliminarea taxei percepute de cimitire – ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns.
  • Eliminarea taxei de Nomenclator Stradal.
  • Regândirea întregului sistem de impozitare a proprietății în vederea implementării unei cote unice și de contribuții voluntare.

ÎN PRIMELE 30 DE ZILE

  • Scoaterea la vânzare a tuturor terenurilor neutilizate și abandonate și a clădirilor din proprietatea Primăriei Galați, către investitori – Primăria nu este nici agent imobiliar, arendaș de treren agricol, nici rentier, nici dezvoltator imobiliar. Primăria are alte treburi decât tranzacțiile imobiliare.
  • Stabilirea termenul de eliberare a unei Autorizații de Construcție, începând de la cererea de Certificat de Urbanism, în maxim 30 de zile.
  • Lansarea proiectului de informatizare completă a Administrației Publice Locale

Pornind de la cele de mai sus poate fi construit un adevărat program de dezvoltare a orașului nostru, bazat pe fonduri europene, infrastructură, piață liberă și antreprenoriat.

Galațiul se va dezvolta doar prin recâștigarea mobilității (aeroport), regăsirea ethos-ului local (axa Calea Domnească și comerț – porto franco) și reconectarea la Dunăre.

 

Mai sunt 18 luni pana la alegerile locale, asa ca este timp ca aceasta lista sa fie imbunatatita. Autorul isi incheie postarea asa: „Dacă sunteți de acord sau poate nu, dar vreți să începem o dezbatere aprofundată serioasă, nu ezitați să vă spuneți părerea.” [n.m. pe postarea initiala pe FB, nu aici pe blog]

Postarea originala:

Vezi si:
– Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania (prezentare)
– Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete
– Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete
– Ghid: cum se citeste documentul unui buget local
– Cum sa citesti executia bugetara a unui oras (prezentare)
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI
– Administratie locala: ghid introductiv

Oradea: Podul Centenarului

Podul Centenarului Oradea (sursa poza: Visit Oradea)

Cu ocazia Centenarului, in loc sa risipeasca niste bani pe statui si monumente, primaria Oradea s-a gandit sa realizeze ceva cu adevarat de folos comunitatii, si anume un nou pod peste Cris intitulat Podul Centenarului. Lucrarea „Construire pod peste Crisul Repede intre strada Plevnei si strada Szigligeti Ede” (harta) este programata sa fie finalizata inainte de 1 Decembrie.

In locul pasarelei pietonale care a fost demolata la finalul anului 2017 se lucreaza la un pod cu două benzi de circulație, cate una pe sens, trotuare si piste pentru biciclete. Pe Strada Plevnei a fost deja construit un sens giratoriu, iar malurile au fost consolidate. Structura metalica a podului va avea o greutate de 340 de tone si o deschidere de aproximativ 75 de metri (sursa).

Inceperea construcției a avut loc în 25 ianuarie 2018, avand ca termen de finalizare 12 luni. Asta ar însemna undeva în 25 ianuarie 2019, dar acest pod, din cate vedeti, este intr-o stare avansata si dorim ca pana in data de 1 decembrie să il finalizam, avand in vedere ca a primit si denumirea de Podul CentenaruluiA fost montat tablierul podului, care, asa cum va spuneam, este un pod atipic pentru ca nu are niciun picior de sprijin în Crisul Repede si tot acest tablier, care a fost adus pe bucati, a fost montat si, dupa cum vedeti, peste tot au fost montate peste zece mii de suruburi care sustin si care au prins acest pod„, a explicat viceprimarul Florin Birta (sursa).

Momentan se executa montajul confectiei metalice a podului (tablier, arce, trotuar), urmand a fi executat montajul tirantilor, intre arce si tablier, si a predalelor de beton armat prefabricat.

In data de 17 octombrie 2018 podul arata astfel. Pentru evolutia lucrarii puteti vedea poze din 3 septembrie si din 11 septembrie, iar vineri 8 noiembrie (video) seara la ore 20.00 se toarna suprastructura de beton. Update: in 12 noiembrie arata asa. In 21 noiembrie arata asa.

Construcția podului este realizată de asocierea de firme SC Freyrom SA (lider) – SC Procons Group SRL – SC Electro Excel Green Consulting SRL – SC Aquacons SRL.

Pretul contractului este de 11.343.150,89 lei fara TVA, durata de executie fiind de 12 luni. Lungimea totala a podului va fi de 79,61 metri iar latimea de 18 metri.

In momentul in care podul va fi inaugurat, vor interveni anumite modificari în circulatia rutiera de pe strazile adiacente, care urmeaza sa fie anuntate.

In paralel cu aceasta lucrare, s-a efectuat una similara, un Pod peste Peta, langa Universitatea Oradea cu o lungime de 20m (sursa).

Vezi si:
– Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii
– Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest
– Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Varianta Ocolire Beclean (traseu)

Solutie propusa pentru Varianta Ocolire Beclean (sursa)

Orasul Beclean se afla pe segmentul de drum foarte aglomerat Bistrita – Dej (si mai departe spre Cluj Napoca sau spre Baia Mare), iar participantii la trafic pierd chiar si 30 de minute pentru a-l tranzita. Varianta ocolitoare propusa s-ar putea tranzita in mai putin de 10 minute. Ideea unei variante de ocolire a orasului Beclean este veche (mult mai veche decat vizita fostului ministru Cuc din 2017 – detalii), dar pana acum nu s-a facut nici un pas concret pentru a rezolva problema traficului de tranzit din Beclean.

In 31 octombrie 2018 urmeaza sa se voteze in Consiliul Local Beclean varianta de finantare a studiului de fezabilitate (SF).

Update 1 noiembrie 2018: „Consilierii locali au decis miercuri în unanimitate, în cadrul ședinței ordinare a CL, asumarea proiectului privind varianta de ocolire a orașului Beclean cu bani din bugetul local. Drumul de ocolire ar face legătura între DN17 și DN17D, ar fi compus din 800 de metri de drum și un viaduct cu o lungime de 500 de metri. Valoarea investiției ar fi de aproximativ 60.000.000 de lei, deci undeva la 10 milioane de euro cel puțin.” (sursa)

Descriere traseu Varianta Ocolire Beclean

In principiu traseul nou care trebuie realizat este relativ scurt, dar implica un pod/viaduct peste Somes. Venind dinspre Bistrita pe DN17 in curba mare spre stanga de dinaintea intrarii in oras (harta) se propune un sens giratoriu din care in partea dreapta sa plece un drum nou (1+1) care sa treaca (cu pod) peste Somes in zona fostei balastiere si sa se conecteze cu drumul Beclean – Nasaud (DN17D) tot printr-un sens giratoriu. Segmentul nou, intre cele doua giratorii ar urma sa insumeze aproximativ 1.2 km dintre care aproximativ 300 m ar urma sa fie pod/viaduct.

Aditional, segmentul existent de drum al DN17D intre noul giratoriu propus si cel existent de la iesirea din Beclean spre Cluj Napoca (zona Coldau) ar trebui reabilitat pentru a putea prelua tot traficul pe relatia Bistrita – Cluj Napoca. Segmentul ce ar trebui sa fie reabilitat are aproximativ 4.6 km.

Varianta Ocolire Beclean (propusa): segment existent + traseu nou

Ce trebuie facut?

  • rezolvat finantare proiect (update: finantare din buget local)
  • lansat licitatie executie (rezolvat eventuale contestatii)
  • executie fizica segment nou
  • optional: reabilitare segment existent

Vezi si:
– Centura Metropolitana a Clujului (descriere traseu)
– Floresti: Centura Sud (II) – istoric 2014-2018
– Baciu: centura sud si pasaj CFR la Taietura Turcului
– Legatura DN1-A3 in zona Tureni (II) – Centura Turda

Sinteza Transport Public: Regiunile Nord-Vest, Vest si Centru

In Cluj Napoca se pare ca exista un trend de prioritizare a investitiilor pentru transportul public si deci in modernizarea lui. Acest fapt se datoreaza (si) fondurilor europene atrase pe acest domeniu, si aparent din aceleasi motive si alte orase investesc masiv in aceasta perioada in transportul public. Mai jos am sintetizat cateva dintre investitiile importante facute in anul 2018 de catre principalele municipii din cele trei regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Vest si Centru (sursa datelor: forum.peundemerg.ro).

 

Regiunea Nord-Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Cluj Napoca (detalii):
    • bugetare SPF linie metrou
    • contract semnat 22 tramvaie noi
    • contract semnat 50 troleibuze noi
    • livrat 15 autobuze articulate
    • livrat 11 autobuze electrice
    • contract semnat alte 30 autobuze electrice
    • licitatie 60 autobuze noi (update: livrat primele 30)
    • licitatie 12 autobuze articulate second hand
    • CL aproba achizitia a 25 autobuze electrice articulate cu incarcare din mers (de la liniile de troleibuz) si incarcare in stationare
    • livrat 3 remorchere si 2 autoturnuri noi (masini de interventie, tractari)
    • licitatie 10 autobuze transport elevi
    • detalii flota CTP Cluj (update 2018)
  • Oradea (detalii):
    • licitatie 20 tramvaie noi
    • extindere linie tramvai existenta
    • linie noua de tramvai
    • semnat contract pt. 10 autobuze second hand
    • semnat contract pt. 20 tramvaie second hand
    • contract finantare 4 autobuze electrice hibride
  • Baia Mare (detalii):
    • licitatie 14 autobuze hibrid 12m si 7 autobuze hibrid 18m
    • licitatie 6 troleibuze 18m 
    • licitatie 6 autobuze electrice
  • Satu Mare (detalii):
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 5 autobuze standard, 2 articulate si 1 microbuz
    • HCL achizitie 15 autobuze hibride
  • Turda (detalii):
    • contract semnat 20 autobuze electrice

 

Regiunea Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Timisoara (detalii):
    • licitatie 16 tramvaie noi
    • SF linie tip metrou
    • 30 tramvaie reabilitate
  • Arad (detalii):
    • infiintare Asociatie Dezvoltare Intercomunitara transporturi
    • 28 tramvaie noi
    • 20 tramvaie reabilitate
    • licitatie 10 autobuze second hand
    • modernizare linie tramvai
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 18 autobuze electrice
  • Resita (detalii):
    • 18 autobuze second hand din Olanda (vechime 9 ani)
    • redeschiderea liniei de tramvai
    • 6 autobuze si 4 microbuze second hand

 

Regiunea Centru

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Brasov (detalii):
    • licitatie 26 troleibuze articulate
    • contract semnat pentru 105 autobuze (primele 10 au ajuns in Bv)
  • Sibiu (detalii):
    • licitatie 65 autobuze
  • Alba Iulia (detalii):
    • acord pentru 13 autobuze electrice
  • Targu Mures (detalii):
    • licitatie 32 autobuze electrice

 

Vezi si:
– Flota Companiei de Transport Public Cluj (update 2018)
– Tren metropolitan?
– Buget transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala 2009-2017
Piste biciclete Cluj Napoca 

Zona agrement – comuna Ciugud, jud. Alba

Zona agrement pe malul raului Mures

Un proiect ambitios al Primariei comunei Ciugud, care prinde contur tot mai mult, este amenajarea zonei de agrement de pe malul Muresului din zona Drimbar. Aceasta va cuprinde un debarcader, terenuri de fotbal, tenis, zone de promenada, pescuit, patinoar, campare (pentru rulote si corturi) si de picnic.

In premiera va prezentam cateva fotografii 3D, cu zona de agrement, care vor deveni realitate in cadrul unui proiect cu banii europeni derulat de comuna Ciugud prin FLAG Bazinul Muresului, Secaselor si afluentii acestora” (sursa).

Mai jos cateva randari cu acest proiect. Pentru cei care cred ca este acest proiect este doar o fabulatie, un „tun electoral”, va reamintesc ca comuna Ciugud (harta) este pe primul loc la absorbtia de fonduri europene (sursa). Administratia locala este una dintre cele mai eficiente din tara, asa ca si acest proiect are mari sanse sa devina realitate.

Un reportaj Recorder (video) cu detalii despre proiectele deja implementate in comuna Ciugud gasiti aici.

Vezi si:
– Reamenajare Parcul Feroviarilor – proiect castigator

Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii

Alegeri locale 2016 – Regiunea Nord-Vest (judete si municipii)

Pentru Regiunea Nord-Vest statistica alegerilor locale din iunie 2016 la nivel de consiliu judetean, consiliul local al municipiilor si oraselor este prezentata mai jos in detaliu pe fiecare judet, dar prentru inceput prezint o agregare a fotoliilor de PRIMAR la nivelul intregii regiuni. UAT-urile sunt impartide (dupa importanta) in 5 nivele si anume: rang 0 (Bucuresti), rang 1 (13 municipii resedinta de judet ale celor mai importante judete), rang 2 (restul de municipii, de o importanta mai scazuta ca primele 13), rang 3 (orasele) si rang 4 (comunele).

La nivelul Regiunii NV situatia fotoliilor de primar sta in felul urmator:

  • rang 1 (municipii): ambele municipii de acest rang au primari PNL (Cluj Napoca si Oradea), acestea fiind cele mai importante asezari din Regiunea NV. Cluj Napoca reprezinta ~50% din populatia care voteaza din judetul Cluj, iar Oradea reprezinta ~36% din populatia judetului Bihor, deci procente enorm de mari din judetele respective (detalii).
  • rang 2 (municipii): PSD conduce (detasat daca luam in calcul si alianta cu UNPR si alianta de la Baia Mare), UDMR pe locul doi iar PNL doar pe locul trei. De mentionat ca UDMR sta foarte bine la acest nivel in judetele Bihor si Satu Mare.
  • rang 3 (orase): PSD conduce, PNL pe locul doi, UDMR pe trei si PMP si un independent incheie plutonul. De mentionat ca aici jumatate din scorul PSD vine doar din judetul Maramures unde sunt cele mai multe orase, iar PSD are primar in majoritatea lor. De asemenea scorul PMP vine exclusiv tot din Maramures, la fel si primarul independent.
  • rang 4 (comune): PSD conduce din nou, PNL pe doi, UDMR pe trei si apoi la mare departare restul partidelor. Spre deosebire de celelalte nivele aici gasim (pe langa partidele de mai sus si clasicele lor aliante) si alte 7 formatiuni (Alde, FDGR, PCM, etc). De mentionat ca cea mai mare comuna din Romania, Floresti (jud. CJ) are primar PNL.

Totusi daca analizam putin situatia din perspectiva economico-geografica PNL si UDMR domina cele doua judete cu PIB ridicat (Cluj: PIB ~9 miliarde euro, Bihor: PIB 4.5 miliarde). Maramures cu un PIB ~3.5 miliarde este dominat de PSD. Satu Mare cu un PIB ~2.3 miliarde este dominat de UDMR. Bistrita-Nasaud cu un PIB ~2.1 miliarde este dominat de PSD, iar Salaj cu un PIB ~1.6 miliarde este condus tot de PSD (sursa PIB judete). Ordonand cele sase judete dupa PIB si uitandu-ne la primele doua locuri si ultimele doua putem observa ca statistica aceasta cumva intareste cliseul ca in zonele mai putin instarite se voteaza PSD, pe cand in cele mai prospere se voteaza PNL.

Primari: Regiunea NV (2016 – rang1, 2, 3 si 4)

 

CLUJ

  • Consiliul Judetean CJ: presedinte CJ PNL Alin Tise; majoritate PNL(18), UDMR(7); opozitie PSD(12)
  • Municipiul Cluj-Napoca: primar PNL Emil Boc; majoritate PNL(17),  UDMR(5); opozitie PSD(5)
  • Municipiul Campia Turzii: primar PNL Dorin Lojigan; majoritate PNL(8), UDMR(2), PPUSL(1 din 2); opozitie PSD(5), PMP(1), PPUSL(1 din 2)
  • Municipiul Dej: primar PSD Morar Costan; PSD(11), PNL(5), UDMR(2), PRM(1)
  • Municipiul Gherla: primar PSD Neselean IoanPSD(7), PNL(4), PMP(4), UDMR(3), PACT(1).
  • Municipiul Turda: primar PSD Matei Cristian; majoritate PSD(7), PMP(3), ALDE(3), UDMR(2), PRM(1), opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Huedin

 

BIHOR

  • Consiliul Judetean BH: presedinte CJ Pasztor Sandor; majoritate UDMR (7), PSD(9), ALDE(2); opozitie PNL(17),
  • Municipiul Oradea: primar PNL Ilie Bolojan; majoritate PNL(18); opozitie PSD(5), UDMR(4)
  • Municipiul Beius: primar PNL Mlendea Petru; PNL(7), PSD(6), ALDE(2), UDMR(1), M10(1)
  • Municipiul Marghita: primar UDMR Pocsaly Zoltan; UDMR(7), PNL(6), PSD(4)
  • Municipiul Salonta: primar UDMR Torok Laszlo; UDMR(12), PSD(3), PNL(2)
  • Orase (primar): Alesd, Nucet, Sacueni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau
Consilieri Judeteni: Regiunea NV (2016)

 

MARAMURES

  • Consiliul Judetean MM: presedinte CJ PSD Zetea Gabriel; PSD(14), PNL(9), CBM(5), PMP(3), UDMR(2), PER(2)
  • Municipiul Baia Mare: primar CBM (UNPR-PNTCD-FDRG-PRRo) Chereches Catalin, CBM(11), PNL(3), PSD(3), UDMR(2), PMP(2), PER(2)
  • Municipiul Sighetu Marmatiei: primar PSD Scubli Horia; UNPR+PSD(9), PNL(7), UDMR(2), independent(1)
  • Orase (primar): Baia Sprie (ind), Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Tautii-Magheraus, Tirgu Lapus, Ulmeni, Viseu de Sus

 

SATU MARE

  • Consiliul Judetean SM: presedinte CJ Pataki Csaba; majoritate: UDMR(13), PNL(7); opozitie PSD(9), ALDE(4)
  • Municipiul Satu Mare: primar UDMR Kereskenyi Gabor, majoritate: UDMR(10), PNL(3), opozitie: PSD(7), ALDE(3)
  • Municipiul Carei: primar UDMR Kovacs Eugen, majoritate: UDMR(12); opozitie: PSD(3), PNL(2), ALDE(2)
  • Orase (primar): Ardud, Livada, Negresti-Oas, Tasnad
Consilieri Locali: Regiunea NV (2016)

 

BISTRITA NASAUD

  • Consiliul Judetean BN: presedinte CJ PSD Moldovan Emil; majoritate PSD(19), ALDE(3); opozitie PNL(9)
  • Municipiul Bistrita: primar PSD Cretu Ovidiu; PSD(11), ALDE(2), PER(2), UDMR(1); opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai

 

SALAJ

  • Consiliul Judetean SJ: presedinte CJ PSD Marc Tiberiu; majoritate PSD(12), UDMR(7); opozitie PNL(10), UNPR(2)
  • Municipiul Zalau: primar PSD Ciunt Ionel; majoritate PSD(9), UDMR(3), ALDE(1); opozitie PNL(5), PMP(2), PNTCD(1)
  • Orase (primar): Cehu Silvaniei, Jibou, Simleu Silvaniei

Vezi si:
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI

Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Cei 4 Senatori si 10 Deputati din judetul Cluj (2016-2020)

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 cele sase partide care au intrat in noul Parlament au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de Senatori/Deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica. Pentru detalii vedeti la sursa. Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Pentru cele sase judete din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest situatia sta in urmatorul fel (pentru detalii asupra activitatii parlamentare – initiative legislative, declaratii politiice, intrebari, interpelari, luari de cuvant, motiuni, vot electronic, declaratii de avere – vedeti linkul de „detalii” din dreptul fiecarui parlamentar):

 

CLUJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Cluj au fost alesi 4 senatori si 10 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele (sursa):

PSD
26,1%
PNL
27,9%
USR
15,3%
UDMR
14,5%
ALDE
5%
PMP
3,2%

Senatori:

  • Remus Mihai GOTIU – USR (detalii)
  • Vasile ILEA – PSD (detalii
  • LASZLO Attila – UDMR (detalii
  • Marius-Petre NICOARA – (ales PNL), acum Indep (afiliat ALDE) (detalii

Deputati:

  • Cristina BURCIU – PSD (detalii)
  • Steluta-Gustica CATANICIU – ALDE (detalii)
  • CSOMA Botond – UDMR (detalii)
  • Adrian-Octavian DOHOTARU – (ales USR), acum Indep (detalii)
  • Cornel ITU – PSD (detalii)
  • Sorin-Dan MOLDOVAN – PNL (detalii)
  • Gabriel-Horia NASRA – PSD (detalii)
  • Nechita-Adrian OROS – PNL (detalii)
  • Vasile-Florin STAMATIAN – PNL (detalii)
  • Emanuel-Dumitru UNGUREANU – USR (detalii)

 

BIHOR

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bihor au fost alesi 4 senatori si 9 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

33,5% 27,7% 4,4% 23,7% 4,1% 2,1%

Senatori:

Deputati:

  • BIRO Rozalia-Ibolya – UDMR (detalii)
  • Gheorghe-Danut BOGDAN – PSD (detalii)
  • Florica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Marina-Adelina COSTE -> inlocuita de Dumitru GHERMAN – PSD (detalii si aici)
  • Ioan CUPSA – PNL (detalii)
  • Silviu DEHELEAN – USR (detalii)
  • Gavrila GHILEA – PNL (detalii)
  • Ioan Sorin ROMAN – PSD (detalii)
  • SZABO Odon – UDMR (detalii)

 

MARAMURES

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Maramures au fost alesi 3 senatori si 7 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

44,2% 19,3% 7,6% 6,9% 4,7% 8,3%

Senatori:

  • Severica-Rodica COVACIU – PMP (detalii)
  • Liviu-Marian POP – PSD (detalii)
  • Ioan-Iustin TALPOS – (ales PMP), acum Indep (afiliat PSD) (detalii)

Deputati:

  • APJOK Norbert – UDMR (detalii)
  • Marius Sorin-Ovidiu BOTA – PSD (detalii)
  • Viorica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Vlad-Emanuel DURUS – USR (detalii)
  • Calin-Vasile-Andrei MATEI – PSD (detalii)
  • Gheorghe SIMON – PSD (detalii)
  • Adrian-Mihăiţă TODORAN – PMP (detalii)

 

SATU MARE

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Satu Mare au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29% 15,3% 3,2% 40,1% 5,2% 2,6%

Senatori:

  • Gabriel-Beniamin LES – PSD (detalii)
  • TUROS Lorand – UDMR (detalii)

Deputati:

  • Ioana BRAN – PSD (detalii)
  • ERDEI DOLOCZKI Istvan – UDMR (detalii)
  • MAGYAR Lorand-Balint – UDMR (detalii)
  • Romeo Florin NICOARA – PNL (detalii)
  • Octavian PETRIC – PSD (detalii)

 

SALAJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Salaj au fost alesi 2 senatori si 4 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29,6% 27% 5,4% 25,3% 5% 3,6%

Senatori:

  • Vasile-Cristian LUNGU – PMP (detalii)
  • Gheorghe POP – PSD (detalii)

Deputati:

  • Liviu-Ioan BALINT – (ales PMP), acum PSD (detalii)
  • Lucian Nicolae BODE – PNL (detalii)
  • Iuliu NOSA – PSD (detalii)
  • SERES Denes – UDMR (detalii)

 

BISTRITA-NASAUD

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bistrita-Nasaud au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

45,4% 24,7% 5,2% 4,6% 8,8% 4,5%

Senatori:

Deputati:

  • Cristina-Ionela IURISNITI – USR (detalii)
  • Adriana-Doina PANA – PSD (detalii)
  • Robert-Ionatan SIGHIARTAU – PNL (detalii)
  • Ionut SIMIONCA – PMP (detalii)
  • Vasile-Daniel SUCIU – PSD (detalii)

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: statistica Diaspora

Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Traseele 1-3 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

20 de sectoare de drumuri județene, totalizând 331 de km, propuse pentru modernizare cu fonduri europene:

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat vineri, 13 iulie 2018, propunerea de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord„, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Traseele 4-9 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare în cadrul apelului de proiecte P.O.R. 2018/6/6.1/6.

Harti interactive cu toate traseele gasiti aici: traseele 1-3, traseele 4-9.

Traseul județean nr. 1

  • DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000
  • DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000
  • DJ107L  Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

  • DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000
  • DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500
  • DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

  • DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000
  • DJ150   Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300
  • DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800
  • DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

  • DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260
  • DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

  • DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

  • DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100
  • DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

  • DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

  • DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647
  • DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

  • DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800
  • DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000″

Sursa textului aici.

Vezi si: Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest

http://www.proinfrastructura.ro/proiecteinfrastructura.html

Mai jos gasiti o prezentare succinta a proiectelor de infrastructura rutiera pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Am decis sa includ doar proiecte cu sanse de realizare pana in 2025. Harta interactiva gasiti aici.

Autostrada A3: Campia Turzii – Bors

Am pus Campia Turzii deoarece este la „granita” regiunii, cu Regiunea Centrala. Autostrada reprezinta (sau mai bine zis, VA reprezenta in viitor) axa principala de conexiune a regiunii cu Ungaria (si mai departe cu Uniunea Europeana), iar la celalalt capat cu Regiunea Centrala (si mai departe spre Moldova, sau spre Sud).

Podul Somes si portiunea Gilau-Nadaselu:
Podul care este in acest moment in lucru (aici ultima filmare din drona, iar harta aici) reprezinta portiunea lipsa pentru a putea folosi portiunea deja finalizata Gilau-Nadaselu (filmare drona aici). Update: deschis pentru trafic in septembrie 2018.

Suplacu de Barcau – Bors:
Ultima filmare pentru aceasta portiune o gasiti aici, iar harta aici. Portiunea a fost sparta in trei loturi si au fost scoase la licitatie. Avand in vedere ca in Ungaria se lucreaza intens la portiunea de autostrada care s-ar conecta la A3 si care are termen de finalizare in 2020, ar cam trebui sa finalizam si noi aceste loturi. Se pare ca nu prea o sa reusim (licitatii, contestatii, autorizatii, lucrari efective in teren), dar se va incerca sa se termine primul lot de aproximativ 5 km pana in zona Biharia (Oradea).

Nadaselu – Suplacu de Barcau:
Sectiunea inca nu a fost scoasa la licitatie (harta aici). Cea mai interesanta portiune este in zona Zalau, unde este proiectat un tunel, iar acel tunel va intarzia proiectul (va dura intre 5 si 7 ani doar executia, iar licitatia inca nu a fost inceputa).

Statiu lucrarilor la Autostrazi, updatat la zi aveti pe forumul PeUndeMerg aici. Thread dedicat pentru autostrada A3 gasiti tot pe forumul PUM aici.

Drum legatura DN1-A3 – zona Tureni (centura Turda)

Un drum de aproximativ 3 km intre DN1 si A3 in zona carierei Sandulesti ar functiona pentru Turda si Tureni ca si centura ocolitoare. Turda as scapa de traficul de tranzit care o sufoca. Am descris acest proiect aici (explicatii si harti) si aici (video). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici.

Centura metrololitana – Cluj Napoca

Proiectul care ar muta traficul de tranzit de pe axa est-vest in afara orasului este unul dintre cele mai asteptate din zona (am vorbit aici despre situatiei traficului de tranzit in zona Cluj Napoca). Recent demersurile pentru scoaterea la licitatie a Studiului de Fezabilitate au fost preluate de catre autoritatile locale, deoarece cele centrale nu aveau interes sa se miste „mai cu talent” si sa nu se piarda finantarea nerambursabila (dar care autoritate centrala are?). Primaria aloca bani pentru SF in 2018 (detalii). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici. Update: semnat contractul pentru executia SF (detalii + descriere traseu).

Centura ocolire nord – Floresti si Gilau

Traficul pe DN1 intre Floresti si Cluj este printre cele mai aglomerate, daca nu cel mai aglomerat din tara (date trafic PMUD Cluj). Acest drum de la A3 si pana la intrarea in Cluj unde se va prelungi cu proiectul precedent vor decongestiona traficul din zona. Similar ar face intre A3 si partea de est a localitatii Gilau, catre Huedin. Centurile metropolitana Cluj Napoca, de nord Floresti si de nord Gilau le puteti vedea in imaginea urmatoare:

 

Centura ocolire – Zalau (etapa a II-a)

Traficul de tranzit din municipiul Zalau pe ruta Cluj – Satu Mare (sau Carei) are nevoie de o centura de ocolire pentru a elibera municipiul de o incarcare inutila. Exista centura veche (cea de Est), dar care de ani buni este in oras, deci nu mai reprezinta o centura. Recent s-a finalizat portiunea I-a din centura de Vest a municipiului Zalau (harta), dar nu a adus asa de multa valoare. Portiunea lipsa este in stadiu de lucru al SF-ului (detalii). De asemenea centura se va lega in viitor si de A3. Update: realizarea SF-ului este pe final (14 octombrie).

Centura ocolire – Satu Mare

Traficul din Satu Mare are cinci directii principale, dintre care 4 sunt mai importante (vama Petea, Oradea, Baia Mare, Zalau). Orasului ii lipseste o centura ocolitoare iar orasul este sufocat de traficul de tranzit, cu atat mai mult cu cat orasul este „rupt” in doua de raul Somes, care este traversat in acest moment de doar doua poduri rutiere (exista proiect si finantare PNDL pentru al treilea – vezi aici). Ultimele informatii despre acest proiect le gasiti pe threadul dedicat aici. Plansa proiectului o gasiti aici. Video cu tot traseul centurii (19.5 km) aici.

Centura ocolire sud – Carei

Proiect important deoarece pe DN19 intre Satu Mare si Oradea traficul este intens si trece prin centrul municipiului Carei. Pentru acest proiect harta o gasiti aici. Ultima informatie despre acest proiect a aparut in 27.12.2017 pe threadul de Centuri Rutiere aici si anume s-a lansat licitatea pentru continuarea lucrarilor (stadiul curent: 80%). Fiind un thread cu multe subiecte, pentru ultimele detalii, folositi linkul acesta, si cautati in dreapta sus cuvantul „carei” (valabil pentru toate proiectele care nu au thread dedicat). Video cu starea centurii in octombrie 2018 aici.

Centura ocolire est – Sacuieni

Sacuieni este asezat tot pe drumul DN19 si deci are aceeasi problema ca si Carei. Bineinteles si solutia este aceeasi, varianta ocolitoare. Proiect hotarare guvern pentru exproprieri suplimentare (octombrie 2018) gasiti aici si (noiembrie 2018) aici.

Centura ocolire vest – Oradea (si legatura A3)

Punctul de trecere de la vama Bors genereaza un nivel de trafic ridicat in zona municipiului Oradea (video aici). Municipiul are acum o centura (cu intersectii denivelate) dar partea de nord-vest lipseste (de la zona caii ferate pana langa Sintion).
De asemenea in viitorul apropiat dupa ce se termina (portiuni din) A3 si autostrada din Ungaria traficul va creste si mai mult in zona de nord-vest, si de aceea se preteaza o legatura intre A3 (zona Biharia) si Oradea – zona de vest, harta aici si aici. Completarea studiului de fezabilitate pentru drumul de legatura cu A3 are contract nou semnat (informatii aici). Informatii despre proiectul de 120 milioane euro gasiti si aici. In plus si pe actuala centura sunt in pregatira inca doua intersectii denivelate (detalii aici). Un video cu cei 13.5 km ai centurii actuale in care se vad trecerile denivelate gasiti aici, iar pasajul propus este la minutul 6:05. Update: ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat aici.

Centura ocolire est – Salonta

Aflat pe traseul DN79 Oradea – Arad, Salonta este traversata prin centru de aceasta ruta. Consiliul Judetean Bihor a finalizat Studiul de Fezabilitate pentru aceast proiect si cauta finantare pentru executie (detalii aici).

 

Centura ocolire – Alesd

Pozitionat pe DN1 intre Cluj Napoca si Oradea, orasul Alesd este strabatut pe axa est-vest de tot traficul de pe DN1. Solutia este o centura la sud de aproximativ 9.6 km, si separat pentru a rezolva traficul est-nord (spre Nusfalau/Marghita) o centura de nord in lungime de 8 km. Ambele licitatii sunt anulate (detalii). Harta aici.

Centura ocolire – Beius-Stei

Drumul DN76 Deva – Oradea, unul destul de aglomerat mai ales la nord de Stei creeaze probleme majore mai ales localitatilor intre Stei si Beius. Exista un proiect (planse harti aici) care ar rezolva problema traficului de tranzit (harta aici). O stire din presa locala pe acest subiect aveti aici.

Centura ocolire – Beclean

Beclean este pozitionat pe DN17 intre Dej si Bistrita si este tranzitat de tot traficul care vine din Moldova spre Cluj sau spre Baia Mare. Un segment de drum scurt (1.2 km) cu pod peste Somes si optional si reabilitarea unui segment de 4.6 km de drum national ar rezolva problema tranzitarii orasului Beclean, judetul Bistrita. Articol dedicat si descrierea traseului aveti aici.

Harta recensamant circulatie rutiera (2010)

Alte proiecte:

  • Centura ocolire Baciu – are interes mai mult local decat regional (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Floresti Sud – are interes mai mult local (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Baile Felix – similar are interes mai mult local (harta)
  • Centura ocolire Dej – traficul care vine din partea de nord a Moldovei ajunge inevitabil in zona Dej, orasul fiind sufocat pe doua directii. O centura ocolitoare ar ajuta la decongestionarea traficului (informatii din presa locala aici).
  •        Centura ocolire Huedin – interes regional, exista un SF din anul 2011
  • Drum express Halmeu – Turda (prezent in MPGT) – fara sanse de realizare pana in 2025
  • Drumul express Zalau – Satu Mare/Baia Mare – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • Drum express Baia Mare – Satu Mare – granita – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • A11/DX11 intre Oradea si Arad – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)