Retrospectiva administrativa a primariei mun. Cluj-Napoca: 2018, 2017, 2016

La finalul ultimilor trei ani primaria Cluj Napoca a lansat cate un clip video in care prezinta realizarile din anul respectiv. Mai jos aveti cele trei prezentari de pana acum (2016, 2017, 2018) precum si cate o lista cu proiectele realizate in domeniul mobilitatii, dar si in alte domenii tratate pe acest blog:

Retrospectiva anului 2018:

  • 11 autobuze electrice Solaris puse in circulatie (detalii CTP)
  • 75 autobuze diesel Mercedes puse in circulatie (detalii CTP)
  • transport elevi – proiect pilot (detalii CTP)
  • 50 panouri digitale in statiile CTP
  • dispozitive acustice si marcaje tactile pentru nevazatori
  • 2 statii incarcare pentru masini electrice (Piata Unirii, Parking Motilor)
  • reabilitare Piata Mihai Viteazul (poze)
  • lucrari de modernizare, reparatii si intretinere la 65 obiective (strazi, alei, piatete) – str. Observatorului, Frunzisului, Teodor Mihali, Aurel Vlaicu, Cismigiu, Arany Janos, Nuferilor
  • panouri cu informatii digitale despre locurile libere din parkingurile centrale (9 locatii)
  • 59 platforme subterane pt colectarea selectiva a deseurilor, 406 containere de tip clopot, 5 puncte colectare DEEE si 4 statii colectare cu recompensa
  • plantat 230.000 fire de gard viu, 735 arbori cu balot, 1.450 arbusti cu balot, 3.800 plante perenesi 2.820 mp gazon rulat
  • 20.5 milioane lei pt functioare si investitii pt. Spitalul Municipal Clujana
  • sprijin pentru spitalele care nu sunt in subordinea primariei: 8.9 milioane lei (detalii)
  • proiectul Centurii Metropolitane deblocat, licitatia SF a fost atribuita (descriere traseu)
  • demarat SF pasaj Taietura Turcului (detalii)
  • demarat SF pasaj Marasti
  • lucrari in desfasurare la Podul Fabricii
  • Parkingul Negoiu a fost inaugurat (poze)
  • contracte PT+executie pentru parkingurile: Primaverii 20, Primaverii 8, Mogosoaia 7-9, Hasdeu (Pastorului)
  • alte 6 parkinguri sunt in stadiul de elaborare documentatii tehnice si urbanism
  • inceput lucrari reabilitare Turnul Pompierilor (detalii)
  • concurs de solutii Rethinking Somes
  • concurs de solutii Parcul Feroviarilor (detalii)
  • concurs de solutii str. Mihai Kogalniceanu si a strazilor adiacente (detalii)
  • dezbateri reamenajare: B-dul 21 Decembrie 1989 (detalii)
  • dezbateri reamenajare: Regele Ferdinand, Tipografiei, Sextil Puscariu, Emil Zola (detalii)
  • dezbateri reamenajare: Molnar Piuariu (detalii)
  • atragere finantare si licitatii lansate pt. 24 tramvaie, 50 troleibuze, 30 autobuze electrice (detalii CTP)
  • Bugetare Participativa – a doua editie
  • lista completa extrasa de cei de la monitorul de cluj aici

 

Retrospectiva anului 2017:

  • modernizare Piata Unirii (etapa a II-a) – poze
  • extinderea capacitatii Salii Polivalente
  • finalizare lucrari la Podul Traian (poze)
  • lucrari de modernizare, reparatii si intretinere la 70 de strazi si piete (str. Traian, Islazului, Piata Avram Iancu)
  • sensuri giratorii noi: Islazului-Mehedinti-Mogosoaia, Manastur-Campului, Fabricii-Sobarilor, Unirii-dispecerat CTP-Baza Sportiva Gheorgheni (poze)
  • reabilitare pasarela pietonala peste Somes (poze)
  • plantat 100.000 fire de gard viu, 672 arbori
  • 17 milioane lei pt functioare si investitii pt. Spitalul Municipal Clujana
  • sprijin pentru spitalele care nu sunt in subordinea primariei: 4.9 milioane lei (detalii)
  • 8 troleibuze noi (din totalul de 20 contractate in 2016)
  • in desfasurare procedura de achizitii a 60 noi autobuze (n.m. din cele 75 achizitionate in 2018 – (detalii CTP)
  • benzi dedicate pentru transportul in comun (axa est-vest) – video
  • aplicatia Cluj Parking
  • aplicatia de sesizari MyCluj
  • eliberarea in format electronic a certificatelor de urbanism si a altor documente
  • inregistrare online a cererilor de parcare
  • Bugetare Participativa – prima editie
  • preluarea Parcului Feroviarilor in domeniul public al municipiului
  • 11 platforme subterane pt colectarea selectiva a deseurilor
  • Parking Negoiu finalizat (n.m. se va da in folosinta doar in 2018) – poze
  • finalizarea concursului Rethinking Somes 

Retrospectiva anului 2016:

  • lucrari de modernizare, reparatii si intretinere la 93 de strazi si piete (str. Memorandumului, Motilor, Baritiu, Avram Iancu, Horea, Fagetului)
  • sens giratoriu Iulius Mall, sens giratoriu Oasului
  • modernizare Piata Garii
  • pasaj subteran Gara
  • modernizare Piata Unirii (faza I)
  • plantat arbori cu balot si arbusti pe principalele artere din oras
  • parcare str. Navodari (229 locuri)
  • inceput lucrari la Podul Traian (finalizat in 2017)
  • reabilitare pasajele pietonale Calea Floresti
  • renovat Turnul cu ceas al Primariei
  • platforma subterana ingropata pt colectarea selectiva a deseurilor (proiect pilot)
  • dezvoltarea compartimentului de primiri urgente de la Spitalul Clujana
  • sprijin pentru spitalele care nu sunt in subordinea primariei: 4 milioane lei (detalii)
  • 12 troleibuze noi achizitionate (din contractul de 20, ultimele 8 livrate in 2017)
  • banda dedicata transportului in comun (Cipariu – Regionala CFR – video)
  • Bike Sharing
  • Baza sportiva Gheorgheni
  • Bazinul oplimpic Grigorescu
  • Cinematograful Dacia (Manastur) renovat

Vezi si:
– Cluj Napoca 2018: Investitii propuse pentru mobilitate
– Buget transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala 2009-2017

Asfaltare Drumuri Judetene: Monitorizare jud. Cluj 2016-2018

Segmente DJ asfaltate 2016-2018, judetul Cluj

La inceputul mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise mentiona: <drumurile judeţene reprezintă prioritatea absolută a acestui mandat> (sursa).

Pentru ca tot la doua zile vedem cate un comunicat pe aceasta tema, acum la doi ani de la inceputul mandatului mai sus mentionat, m-am hotarat sa fac o sinteza. Pentru ca pe drumurile judetene se pot efectua mai multe tipuri de activitati care sa duca la o (mai) buna desfasurare a circulatiei in conditii de siguranta si confort, dintre acestea eu am ales sa contorizez pe harta doar segmentele de drum reabilitate prin lucrari care s-au finalizat cu asternere de covor asfaltic. Cred ca este destul de clar ca am putut monitoriza doar CANTITATEA lucrarilor efectuate, nu si CALITATEA lor.

Am monitorizat (verde inchis) lucrarile finalizate, lucrarile incepute dar inca neterminate (verde deschis), lucrarile care sunt in pregatire, dar inca neincepute (turcoaz), si lucrari care au fost depuse spre finantare prin POR, dar care inca nu au inceput (mov).

 

HARTA INTERACTIVA cu segmente de drum asfaltate

Harta o gasiti apasand aici.

Din stanga puteti elimina/adauga straturi si elemente ale hartii:

  • conturul judetului (gri)
  • segmente de drum asfaltate (verde inchis)
  • segmente de drum incepute, dar inca nefinalizate (verde deschis)
  • segmente de drum in pregatire (turcoaz)
  • segmente de drum propuse pt finantare POR 2014-2020 (mov)
  • segmente de drum de piatra (negru)

Pentru a vedea detalii despre un segment de drum, dati click pe acel segment de pe harta, sau pe numele lui in meniul din stanga, si veti gasi informatii despre:

  • lungime sector (lungime aproximativa)
  • anul/anii asfaltarii
  • link catre comunicate de presa, poze, video sau informatii text

Observatii: posibil ca pentru unele segmente, pozitionarea capetelor sa nu fie 100% corecta pentru ca este greu de identificat pe harta borna kilometrica a capatului de sector de drum (asa cum apare in comunicatele de presa). Puteti comenta mai jos daca gasiti eventuale greseli. In plus, cu timpul voi edita harta astfel incat in 2020, sa avem o reprezentare corecta a sectoarelor de drum asfaltate in actualul mandat al Consiliului Judetean.

Judetul Cluj: distributia geografica a voturilor (2016)

Voturi Valabil Exprimate (VVE) – alegeri parlamentare 2016

Judetul Cluj se afla alaturi de Prahova, Dolj, Constanta, si Iasi in top 5 judete cu cele mai multe voturi valabil exprimate la alegerile parlamentare din 2016 (si nu numai, afirmatia este general valabila). Pe listele de vot in judetul Cluj la alegerile locale erau 607.393 persoane dintre care au votat 272.593 persoane. Similar la cele parlamentare din 2016 au votat (vot valabil) 238.867 persoane. Dintre aceste persoane 120.490 au votat in municipiul Cluj Napoca. Altfel spus, municipiul resedinta de judet voteaza cat restul judetului luat impreuna.

VVE judetul Cluj: total ~239.000

Daca la judetul Cluj municipiul Cluj Napoca reprezinta putin peste 50% din totalul judetului, la Prahova Ploiesti reprezinta 32%, si similar Craiova 40%, Constanta 47%, si Iasi 46%. Observam ca la Cluj exista o super-centralizare a populatiei/voturilor in interiorul resedintei de judet. Daca este sa comparam cu restul judetelor din Regiunea NV (Oradea 36%, Baia Mare 30%, Satu Mare 36%, Bistrita 30%, Zalau 27%) observam ca centralizarea la Cluj comparativ cu acestea este si mai mare.

Daca excludem municipiul Cluj Napoca din ecuatie, observam ca urmatoarele 10 UAT-uri (din cele 80 ramase) reprezinta putin peste jumatate din restul judetului, sau altfel spus ele reprezinta ~27% din tot judetul .

VVE jud. Cluj – fara municipiul Cluj Napoca

Cele 10 UAT-uri care reprezinta ~27% (~66k voturi) sunt: mun. Turda 16.3k, mun. Dej 11.6k, com. Floresti 9.2k, mun. Campia Turzii 7.8k, mun. Gherla 6.8k, com. Baciu 3.4k, com. Apahida 3.4k, oras Huedin 2.7k, com. Gilau 2.5k, com. Aghiresu 1.8k.

Pe langa cele 5 municipii si orasul Huedin, geografic plasate in lunga Somesului si lunca Ariesului (pe rutele principale de conexiune ale judetului cu cele alaturate) mai gasim si 5 comune. Trei dintre acestea se gasesc tot in lunca Somesului si sunt „cartiere dormitor” ale municipiului resedinta de judet (Floresti, Baciu, Apahida), iar cea de-a patra comuna (Gilau) se afla tot in lunga Somesului. Dintre cele zece, doar com. Aghiresu se afla intr-o zona mai retrasa fata de traseele rutiere principale care strabat judetul, probabil si de aceea se afla doar pe locul zece ca si populatie/vve. Aceste detalii geografice explica oarecum de ce aceste asezari au o populatie mai mare decat restul zonelor din judet, care se afla in zone deluroase sau chiar muntoase, unde asezarile sunt mult mai mici, iar densitatea de oameni este redusa.

VVE jud. Cluj: mun. Cluj Napoca + top 10 UAT

Restul de 70 de comune adunat reprezinta ~23% (~52k voturi) din numarul total de voturi ale judetului, adica putin sub primele 10 UAT-uri si putin sub jumatate din voturile din municipiul Cluj Napoca.

VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs
VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs

Daca ne uitam la „cele mai mici” / bottom 33 de comune, observam ca impreuna genereaza voturi echivalent cat municipiul Turda (adica ~7%). Geografic vorbind se poate observa ca majoritatea se regasesc in zone muntoase si pe vai. Exista un grup in zona de sud-vest, a Muntilor Apuseni (Muntii Gilau si Muntii Vladeasa – detalii). Al doilea grup este in zona la nord-vest de Turda, in zona deluroasa dintre Turda si Feleac/Cluj Napoca (singurul grup care se afla pe ruta principala de transport, si nu ascuns intre dealuri sau munti). A treilea grup se afla pe vaile de la sud-vest de Dej si Gherla. A patra grupare se afla in zona deluroasa dintre cele doua rute: Cluj-Dej-Bistrita si Cluj-Mociu-Reghin.

VVE jud. Cluj: bottom 33 UAT-uri

Sursa datelor o gasiti aici.

Vezi si:
– Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii
– Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V
– Consilieri Judeteni (Cluj): istoric si statistica 1996-2016

Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii

Alegeri locale 2016 – Regiunea Nord-Vest (judete si municipii)

Pentru Regiunea Nord-Vest statistica alegerilor locale din iunie 2016 la nivel de consiliu judetean, consiliul local al municipiilor si oraselor este prezentata mai jos in detaliu pe fiecare judet, dar prentru inceput prezint o agregare a fotoliilor de PRIMAR la nivelul intregii regiuni. UAT-urile sunt impartide (dupa importanta) in 5 nivele si anume: rang 0 (Bucuresti), rang 1 (13 municipii resedinta de judet ale celor mai importante judete), rang 2 (restul de municipii, de o importanta mai scazuta ca primele 13), rang 3 (orasele) si rang 4 (comunele).

La nivelul Regiunii NV situatia fotoliilor de primar sta in felul urmator:

  • rang 1 (municipii): ambele municipii de acest rang au primari PNL (Cluj Napoca si Oradea), acestea fiind cele mai importante asezari din Regiunea NV. Cluj Napoca reprezinta ~50% din populatia care voteaza din judetul Cluj, iar Oradea reprezinta ~36% din populatia judetului Bihor, deci procente enorm de mari din judetele respective (detalii).
  • rang 2 (municipii): PSD conduce (detasat daca luam in calcul si alianta cu UNPR si alianta de la Baia Mare), UDMR pe locul doi iar PNL doar pe locul trei. De mentionat ca UDMR sta foarte bine la acest nivel in judetele Bihor si Satu Mare.
  • rang 3 (orase): PSD conduce, PNL pe locul doi, UDMR pe trei si PMP si un independent incheie plutonul. De mentionat ca aici jumatate din scorul PSD vine doar din judetul Maramures unde sunt cele mai multe orase, iar PSD are primar in majoritatea lor. De asemenea scorul PMP vine exclusiv tot din Maramures, la fel si primarul independent.
  • rang 4 (comune): PSD conduce din nou, PNL pe doi, UDMR pe trei si apoi la mare departare restul partidelor. Spre deosebire de celelalte nivele aici gasim (pe langa partidele de mai sus si clasicele lor aliante) si alte 7 formatiuni (Alde, FDGR, PCM, etc). De mentionat ca cea mai mare comuna din Romania, Floresti (jud. CJ) are primar PNL.

Totusi daca analizam putin situatia din perspectiva economico-geografica PNL si UDMR domina cele doua judete cu PIB ridicat (Cluj: PIB ~9 miliarde euro, Bihor: PIB 4.5 miliarde). Maramures cu un PIB ~3.5 miliarde este dominat de PSD. Satu Mare cu un PIB ~2.3 miliarde este dominat de UDMR. Bistrita-Nasaud cu un PIB ~2.1 miliarde este dominat de PSD, iar Salaj cu un PIB ~1.6 miliarde este condus tot de PSD (sursa PIB judete). Ordonand cele sase judete dupa PIB si uitandu-ne la primele doua locuri si ultimele doua putem observa ca statistica aceasta cumva intareste cliseul ca in zonele mai putin instarite se voteaza PSD, pe cand in cele mai prospere se voteaza PNL.

Primari: Regiunea NV (2016 – rang1, 2, 3 si 4)

 

CLUJ

  • Consiliul Judetean CJ: presedinte CJ PNL Alin Tise; majoritate PNL(18), UDMR(7); opozitie PSD(12)
  • Municipiul Cluj-Napoca: primar PNL Emil Boc; majoritate PNL(17),  UDMR(5); opozitie PSD(5)
  • Municipiul Campia Turzii: primar PNL Dorin Lojigan; majoritate PNL(8), UDMR(2), PPUSL(1 din 2); opozitie PSD(5), PMP(1), PPUSL(1 din 2)
  • Municipiul Dej: primar PSD Morar Costan; PSD(11), PNL(5), UDMR(2), PRM(1)
  • Municipiul Gherla: primar PSD Neselean IoanPSD(7), PNL(4), PMP(4), UDMR(3), PACT(1).
  • Municipiul Turda: primar PSD Matei Cristian; majoritate PSD(7), PMP(3), ALDE(3), UDMR(2), PRM(1), opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Huedin

 

BIHOR

  • Consiliul Judetean BH: presedinte CJ Pasztor Sandor; majoritate UDMR (7), PSD(9), ALDE(2); opozitie PNL(17),
  • Municipiul Oradea: primar PNL Ilie Bolojan; majoritate PNL(18); opozitie PSD(5), UDMR(4)
  • Municipiul Beius: primar PNL Mlendea Petru; PNL(7), PSD(6), ALDE(2), UDMR(1), M10(1)
  • Municipiul Marghita: primar UDMR Pocsaly Zoltan; UDMR(7), PNL(6), PSD(4)
  • Municipiul Salonta: primar UDMR Torok Laszlo; UDMR(12), PSD(3), PNL(2)
  • Orase (primar): Alesd, Nucet, Sacueni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau
Consilieri Judeteni: Regiunea NV (2016)

 

MARAMURES

  • Consiliul Judetean MM: presedinte CJ PSD Zetea Gabriel; PSD(14), PNL(9), CBM(5), PMP(3), UDMR(2), PER(2)
  • Municipiul Baia Mare: primar CBM (UNPR-PNTCD-FDRG-PRRo) Chereches Catalin, CBM(11), PNL(3), PSD(3), UDMR(2), PMP(2), PER(2)
  • Municipiul Sighetu Marmatiei: primar PSD Scubli Horia; UNPR+PSD(9), PNL(7), UDMR(2), independent(1)
  • Orase (primar): Baia Sprie (ind), Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Tautii-Magheraus, Tirgu Lapus, Ulmeni, Viseu de Sus

 

SATU MARE

  • Consiliul Judetean SM: presedinte CJ Pataki Csaba; majoritate: UDMR(13), PNL(7); opozitie PSD(9), ALDE(4)
  • Municipiul Satu Mare: primar UDMR Kereskenyi Gabor, majoritate: UDMR(10), PNL(3), opozitie: PSD(7), ALDE(3)
  • Municipiul Carei: primar UDMR Kovacs Eugen, majoritate: UDMR(12); opozitie: PSD(3), PNL(2), ALDE(2)
  • Orase (primar): Ardud, Livada, Negresti-Oas, Tasnad
Consilieri Locali: Regiunea NV (2016)

 

BISTRITA NASAUD

  • Consiliul Judetean BN: presedinte CJ PSD Moldovan Emil; majoritate PSD(19), ALDE(3); opozitie PNL(9)
  • Municipiul Bistrita: primar PSD Cretu Ovidiu; PSD(11), ALDE(2), PER(2), UDMR(1); opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai

 

SALAJ

  • Consiliul Judetean SJ: presedinte CJ PSD Marc Tiberiu; majoritate PSD(12), UDMR(7); opozitie PNL(10), UNPR(2)
  • Municipiul Zalau: primar PSD Ciunt Ionel; majoritate PSD(9), UDMR(3), ALDE(1); opozitie PNL(5), PMP(2), PNTCD(1)
  • Orase (primar): Cehu Silvaniei, Jibou, Simleu Silvaniei

Vezi si:
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI

Consilieri Judeteni (Cluj): istoric si statistica 1996-2016

Voturi valabile pt. Consiliul Judetean (jud. Cluj): 1996-2016

Pe perioada 1996-2016 la nivelul judetului Cluj voturile valabil exprimate pentru Consiliul Judetean au avut un trend descendent (similar cu cel national). Aceasta s-a intamplat in pofida faptului ca numarul persoanelor cu drept de vot a urcat de la ~585.000 la ~600.000, unde a ramas relativ constant. Rezulta o dezangajare a populatie pentru participarea la vot, sau faptul ca listele sunt eronate datorita migratiei populatiei in afara granitelor tarii, mai ales dupa 2007. Dar sa luam pe rand cele 6 randuri de alegeri (lista tuturor presedintilor CJ Cluj ‘1996-‘2016):

  #1996    #2000    #2004    #2008    #2012    #2016    #resurse

Alegeri locale: 1996

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 1996

Inca in perioada tulbure de dupa revolutie, la alegerile din 1996, Consiliul Judetean Cluj a fost compus din urmatoarele partide: PUNR (15 consilieri – partid politic aparut in ’90 ca si contrapondere la UDRM, axat pe integritate nationala, reintregirea natiunii si pastrarea unitatii – detalii PUNR), CDR (8 – detalii CDR), UDMR (8 – detalii UDMR), PDSR (3 – detalii PDSR), USD (2 – detalii USD’95) si cu cate un consilier judetean: MER, PR, PAC, PDAR, PL’93, PR, PRM (detalii PRM), PSM si un independent (detalii judet, detalii national).

Presedintele CJ Cluj a fost Constantinescu Victor Romulus (PUNR).

 

Alegeri locale: 2000

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2000

La alegerile din anul 2000 UDMR creste la 10 consilieri, iar PRM ocupa locul doi cu 8 consilieri, in crestere de la 1 consilier (cele doua partide sunt intr-o lupta directa). Cresterea PRM se datoreaza si decaderii abrupte a partidului PUNR, partid din care pleaca si Gherghe Funar (primarul municipiului Cluj 1992-2004), mergand la PRM. Urmeaza PDSR cu 7 consilieri. Cu 4 consilieri sunt trei partide: CDR, PD (detalii PD) si PUNR (in coborare de la 15 consilieri). Cu 3 consilieri sunt partidele PSDR (detalii PSDR) si PNL (detalii PNL), iar cu 2 consilieri pe (detalii ApRApR (detalii judet, detalii national).

Presedintele CJ Cluj a fost Ioan Rus (PDSR), jumatate de an si Serban Gratian (PDSR) urmatorii trei ani si jumatate.

 

Perioada 1996-2004

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 1996 si 2000 (agregare date)

Daca agregam datele celor doua cicluri electorale (8 ani) rezulta graficul de mai sus. Se observa ca o pondere si deci o influenta foarte mare o au partidele „nationaliste” PUNR si PRM (bancile lui Funar vopsite in tricolor) cu 29 consilieri, precursorii PNL(/PDL) cu 22 consilieri – dar ei sunt foarte faramitati, UDMR singurul constant fara fuziuni si transformari cu 18 consilieri si precursorii PSD cu 16 consilieri si altii (7).

 

Alegeri locale: 2004

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2004

Dupa alegerile din 2004 rezulta doar patru partide/aliante in CJ Cluj, care sunt antagonice doua cate doua. Pe primul loc, la egalitate se afla „Alianta DA” (PNL+PD, detalii Alianta DA) cu ideologie centru-dreapta si PSD (detalii PSD) cu ideologie de centru-stanga. Similar gasim in opozitie pe UDMR (8 consilieri) si pe PRM cu 7 consilieri. Vedem ca PUNR a disparut complet, iar noul PRM are doar 7 consilieri fata de cei 16 respectiv 12 cat au avut PUNR+PRM la alegerile precedente, semn ca „nationalistii” pierd teren. Detalii alegeri locale 2004, national (+harta) si pe judet.

UDMR a intrat in alegeri la CJ Cluj in alianta cu PSD si teoretic PSD+UDMR aveau majoritate (sursa). Doar ca UDMR schimba partea si face majoritate cu „Alianta DA” (sursa) si Marius Nicoara este ales presedinte CJ Cluj (sursa).

 

Alegeri locale: 2008

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2008

Inainte de alegerile din 2008 Alianta DA s-a rupt, asa ca partidele PDL (detalii PDL – partidul presedintelui Basescu, transformat din PD+PLD) si PNL (partidul premierului Tariceanu) au participat separat. Cei mai multi consilieri judeteni a obtinut PDL (15), iar pe locul doi la egalitate PNL si PSD, fiecare cu cate 7 consilieri. Urmeaza UDMR cu 5 (in scadere de la 8) si PRM cu 2 (in scadere de la 7). Detalii alegeri locale 2008, national (+harta), judet. De mentionat ca in anul 2008 se formeaza o alianta informala PDL-PSD (sursa, guvern Boc 1).

Alin Tise este ales presedinte CJ Cluj (sursa), avand o majoritate PDLUDMR (sursa).

 

Alegeri locale: 2012

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2012

Daca in 2004 am avut ca reper „Alianta DA” (PNL+PD), iar in anul 2008 guvernul PDL-PSD (Boc 1), in anul 2012 avem un alt reper important si anume alianta USL (PSD + PNL-PC; detalii USL). USL a obtinut 16 locuri in consiliul judetean, PDL 12, UDMR 5 si PPDD (detalii PPDD) 2 locuri.

La Consiliul Judetean, USL a facut majoritate impreuna cu UDMR (desi la municipiul Cluj Napoca UDMR a facut majoritate cu PDL). Detalii alegeri locale 2012 judet si national (+harta). Situatia presedintelui CJ Cluj in acest mandat este una complicata: initial Horea Uioreanu este ales presedinte al Consiliului Judetean (sursa). In octombrie 2014 isi da demisia datorita arestarii preventive de catre DNA. Vakar Istvan (UDMR) ii ia locul pentru o perioada de opt luni cu functia de vicepresedinte cu atributii de presedinte. Similar face si Seplecan Mihai (USL/PNL; vicepresedinte cu atributii de presedinte) pentru cateva zile. Pentru 6 luni in 2015 ajunge chiar si presedinte cu drepturi depline al CJ Cluj . Ultimele 6 luni presedinte este tot din partea USL/PNL Minzat Marius Dorel. Un mic episod din aceasta epopee il puteti citi aici.

 

Alegeri locale: 2016

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2016

Alegerile locale din 2016 au simplificat (monopolizat?) situatia la CJ Cluj. Aici regasim doar trei partide: PNL (noul PNL = vechiul PNL + vechiul PDL – detalii) cu 18 consilieri judeteni, PSD cu 12 consilieri si UDMR cu 7 consilieri. Matematic vorbind, UDMR+PSD aveau majoritate cu 19 consilieri, dar UDMR a ales sa nu mai continue majoritatea avuta din mandatul precedent cu partea rosie din USL ci au dorit sa formeze marjoritate cu partea galbena din USL si cu PDL cum au mai avut in 2008-2012. In concluzie (noul) PNL si UDMR au format majoritatea. Detalii alegeri 2016: pe judet si national (+harta).

Alin Tise este ales din nou (ca si in 2008-2012) presedinte al CJ Cluj.

 

Perioada 2004-2020:

Consilieri Judeteni (jud. Cluj): alegeri 2004, 2008, 2012 si 2016

La o agregare a datelor pe cele patru mandate din 2004-2008-2012-2016 rezulta urmatoarea interpretare:

  • astazi PNL si PDL sunt sub aceeasi umbrela (PNL) si daca privim din aceasta perspectiva putem spune ca primul loc cu cea mai mare influenta il ocupa PNL+PDL care au avut impreuna 71 de consilieri (8 din vremea USL) si au facut parte impreuna sau separat din majoritate in toate cele patru mandate
  • urmeaza PSD cu 38 de consilieri (8 din vremea USL), facand parte din majoritate o singura data (prin USL)
  • urmeaza UDMR cu 25 consilieri. Un lucru interesant este ca UDMR a facut parte din marjoritate in toate cele patru mandate (cu Alianta DA, apoi cu PDL, apoi cu USL, apoi cu PNL)
  • se observa ca partidele „extremiste/populiste” au contat foarte putin: PRM cu doar 9 consilieri si PPDD cu 3, ambele de fiecare data facand parte din minoritate. Aceasta este exact opus fata de perioada 1996-2000, cand acest tip de partide au dominat CJ Cluj si au facut parte din majoritate

 

Resurse aditionale:

Urmatoarele doua diagrame le-am gasit pe net, si prezinta istoria transformarilor principalelor partide postdecembriste din Romania. Acuratetea dateleor este una aproximativa si trebuie tratata ca atare.

Istoric partide (sursa: internet/FB)
Istoric partide (sursa: internet/FB)

Si doar de dragul agregarii datelor, le-am pus impreuna pe toate, din 1996 pana in prezent:

Consilieri Judeteni (CJ): alegeri 1996, 2000, 2004, 2008, 2012 si 2016

Vezi si: 
– Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V
– Alegeri Parlamentare 2016: statistica DIASPORA

Alegeri Parlamentare 2016: statistica DIASPORA

Vot Diaspora alegeri Parlamentare 2016 – situatie generala

Pentru o imagine de ansamblu, voturile obtinute din diaspora trebuie puse in context. La alegerile parlamentare din 11.12.2016 partidele care au trecut pragul au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de senatori si deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica (vezi sursa). Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Din diaspora, cele sase partide (devenite) parlamentare au obtinut in total ~105.000 voturi, echivalentul municipiului Brasov unde s-au inregistrat ~102.000 voturi sau putin sub ale municipiului Cluj Napoca unde s-au inregistrat ~122.000 voturi in total.

USR PNL PMP PSD ALDE UDMR
28,2% 26,2% 24,7% 9,9% 3% 2,4%
29,417 27,352 24,982 10,462 3,046 2,492

La o prima vedere castigatorii la „capitolul diaspora” sunt USR, PNL si PMP in aceasta ordine, iar pierzatorii sunt PSD, UDMR si ALDE. Dar valorile obtinute trebuie totusi raportate si la voturile totale ale fiecarui partid:

USR

USR a obtinut din voturile totale ale diasporei, aproximativ ~29.000 de voturi, ceea ce reprezinta ~28% voturi diaspora. Pentru USR cele 29k voturi reprezinta o valoare relativ mare, deoarece in total USR a obtinut in total ~630.000 voturi, ceea ce inseamna ca diaspora a contat destul de mult pentru ei. Aproximativ jumatate din voturi au venit cumulat din: UK, Italia, Germania, Spania si Franta.

Vot Diaspora 2016 – USR

Graficul de jos prezinta mai multe aspecte: numarul total de voturi din acea tara (bara din stanga), numarul de voturi obtinut de USR (bara din dreapta) si procentul USR pe acea tara (acele liniute mici orizontale). Graficul este ordonat dupa numarul de voturi obtinute de USR (stanga mai multe, spre dreapta tot mai putine). Astfel se observa de exemplu ca in UK, USR a obtinut 53% din voturile diasporei din acea tara (5,5k vs. 10.5k => 53%). De observat ca desi exista o comunitate masiva de romani in Rep. Moldova, USR nu a reusit sa ii atraga decat pe aproximativ 3% dintre ei.

Vot Diaspora 2016 – USR (detaliu)

PNL

PNL este partidul care a obtinut al doilea cel mai mare scor, si anume ~27.000 voturi, ceea ce reprezinta ~26% din voturile diasporei. Desi scorul este aproximativ egal cu cel al USR, importanta realtiva pentru PNL este mai mica deoarece cele 27k se aduna la restul de ~1.4M voturi ale PNL, in timp ce la USR se adunaul la cei 0.6M voturi. Deci desi comparabila in valoare neta, importanta relativa este cam la jumatate. Cam trei sferturi din voturi au venit cumulat din: Italia, Spania, Rep. Moldova, UK si Germania.

Vot Diaspora 2016 – PNL

PMP

PMP a obtinut din voturile totale ale diasporei, aproape ~25.000 de voturi, ceea ce reprezinta ~24% din voturile diasporei. Discrepanta dintre relevanta acestor voturi pentru PMP si cea a voturilor pentru PNL este comparativ chiar mai mare decat cea a voturilor USR, deoarece PMP a trecut „la mustata” pragul de 5%, iar voturile diasporei au contribuit decisiv acestui fapt. PMP a obtinut in total ~400.000 voturi, dintre care 25k din diaspora, ceea ce rezulta un procent de 6.25%, un procent destul de ridicat. De mentionat ca din cele 25k aproape 19k vin din Republica Moldova, iar inca 3k din Italia si Spania.

Republica Moldova: avand in vedere evolutia politica a partidului PMP, cel mai probabil nu va mai obtine un scor mai mare de 5% la urmatoarele alegeri europarlamentare, la cele prezidentiale nici atat, iar cel mai probabil dupa 2019 se va disipa/dizolva sau isi va pierde din relevanta. Daca predictia este corecta, ramane de vazut pentru urmatoarele alegeri parlamentare, in 2020, spre cine va migra electoratul clasic „basist/PMP-ist”. Totusi, pana atunci mai exista momentul Centenarului si ramane de vazut daca miscarea „unionista” sustinuta cel mai tare de PMP ii va ajuta intr-un fel sau nu.

Vot Diaspora 2016 – PMP

PSD

PSD ocupa doar locul patru la mare distanta de primii trei (sub jumatate din voturi fata de locul trei) cu doar ~10.500 voturi, ceea ce reprezinta ~10% din voturile diasporei. Un scor penibil de mic pentru „cel mai mare partid din Romania”. Acest scor minuscul explica dispretul pe care il are acest partid fata de diaspora si de ce atunci cand PSD organizeaza alegerile diaspora este impiedicata sa voteze prin tot felul de tertipuri.

In acelasi timp la cele 3.2 milioane voturi ale PSD-ului, cele 10.000 voturi reprezinta practic nimic. Totusi, din Republica Moldova, Italia si Spania vin aproximativ doua treimi din voturile obtinute de PSD.

Vot Diaspora 2016 – PSD

ALDE

ALDE a obtinut doar ~3.000 voturi, adica ~3%. Republica Moldova, Italia si Spania au adus aproximativ jumatate din voturile lor. Nici pentru ALDE cele 3.000 voturi nu prea reprezinta mare lucru la cele ~450.000 de voturi ale lor si nici nu s-au aflat „la limita” cum a fost PMP.

Vot Diaspora 2016 – ALDE

UDMR

UDMR a obtinut cele mai putine voturi din diaspora, ~2.500 voturi, ceea ce reprezinta ~2.4% din voturile diasporei. Dupa cum era de asteptat, o mare parte (aproape trei sferturi) au venit din Ungaria. Situatia UDMR este similara cu cea ALDE, voturile diasporei neavand un efect miraculos asupra procentajului final.

Vot Diaspora 2016 – UDMR

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Cei 4 Senatori si 10 Deputati din judetul Cluj (2016-2020)

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 cele sase partide care au intrat in noul Parlament au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de Senatori/Deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica. Pentru detalii vedeti la sursa. Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Pentru cele sase judete din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest situatia sta in urmatorul fel (pentru detalii asupra activitatii parlamentare – initiative legislative, declaratii politiice, intrebari, interpelari, luari de cuvant, motiuni, vot electronic, declaratii de avere – vedeti linkul de „detalii” din dreptul fiecarui parlamentar):

 

CLUJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Cluj au fost alesi 4 senatori si 10 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele (sursa):

PSD
26,1%
PNL
27,9%
USR
15,3%
UDMR
14,5%
ALDE
5%
PMP
3,2%

Senatori:

  • Remus Mihai GOTIU – USR (detalii)
  • Vasile ILEA – PSD (detalii
  • LASZLO Attila – UDMR (detalii
  • Marius-Petre NICOARA – (ales PNL), acum Indep (afiliat ALDE) (detalii

Deputati:

  • Cristina BURCIU – PSD (detalii)
  • Steluta-Gustica CATANICIU – ALDE (detalii)
  • CSOMA Botond – UDMR (detalii)
  • Adrian-Octavian DOHOTARU – (ales USR), acum Indep (detalii)
  • Cornel ITU – PSD (detalii)
  • Sorin-Dan MOLDOVAN – PNL (detalii)
  • Gabriel-Horia NASRA – PSD (detalii)
  • Nechita-Adrian OROS – PNL (detalii)
  • Vasile-Florin STAMATIAN – PNL (detalii)
  • Emanuel-Dumitru UNGUREANU – USR (detalii)

 

BIHOR

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bihor au fost alesi 4 senatori si 9 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

33,5% 27,7% 4,4% 23,7% 4,1% 2,1%

Senatori:

Deputati:

  • BIRO Rozalia-Ibolya – UDMR (detalii)
  • Gheorghe-Danut BOGDAN – PSD (detalii)
  • Florica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Marina-Adelina COSTE -> inlocuita de Dumitru GHERMAN – PSD (detalii si aici)
  • Ioan CUPSA – PNL (detalii)
  • Silviu DEHELEAN – USR (detalii)
  • Gavrila GHILEA – PNL (detalii)
  • Ioan Sorin ROMAN – PSD (detalii)
  • SZABO Odon – UDMR (detalii)

 

MARAMURES

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Maramures au fost alesi 3 senatori si 7 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

44,2% 19,3% 7,6% 6,9% 4,7% 8,3%

Senatori:

  • Severica-Rodica COVACIU – PMP (detalii)
  • Liviu-Marian POP – PSD (detalii)
  • Ioan-Iustin TALPOS – (ales PMP), acum Indep (afiliat PSD) (detalii)

Deputati:

  • APJOK Norbert – UDMR (detalii)
  • Marius Sorin-Ovidiu BOTA – PSD (detalii)
  • Viorica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Vlad-Emanuel DURUS – USR (detalii)
  • Calin-Vasile-Andrei MATEI – PSD (detalii)
  • Gheorghe SIMON – PSD (detalii)
  • Adrian-Mihăiţă TODORAN – PMP (detalii)

 

SATU MARE

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Satu Mare au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29% 15,3% 3,2% 40,1% 5,2% 2,6%

Senatori:

  • Gabriel-Beniamin LES – PSD (detalii)
  • TUROS Lorand – UDMR (detalii)

Deputati:

  • Ioana BRAN – PSD (detalii)
  • ERDEI DOLOCZKI Istvan – UDMR (detalii)
  • MAGYAR Lorand-Balint – UDMR (detalii)
  • Romeo Florin NICOARA – PNL (detalii)
  • Octavian PETRIC – PSD (detalii)

 

SALAJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Salaj au fost alesi 2 senatori si 4 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29,6% 27% 5,4% 25,3% 5% 3,6%

Senatori:

  • Vasile-Cristian LUNGU – PMP (detalii)
  • Gheorghe POP – PSD (detalii)

Deputati:

  • Liviu-Ioan BALINT – (ales PMP), acum PSD (detalii)
  • Lucian Nicolae BODE – PNL (detalii)
  • Iuliu NOSA – PSD (detalii)
  • SERES Denes – UDMR (detalii)

 

BISTRITA-NASAUD

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bistrita-Nasaud au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

45,4% 24,7% 5,2% 4,6% 8,8% 4,5%

Senatori:

Deputati:

  • Cristina-Ionela IURISNITI – USR (detalii)
  • Adriana-Doina PANA – PSD (detalii)
  • Robert-Ionatan SIGHIARTAU – PNL (detalii)
  • Ionut SIMIONCA – PMP (detalii)
  • Vasile-Daniel SUCIU – PSD (detalii)

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: statistica Diaspora

Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI

Mandate Consilieri Locali 2016-2020

La Consiliile Locale (CL) situatia pentru „altii” arata cam la fel de timid ca la Primari (1%) si la Consiliile Judetene (3%), cu mentiunea ca la CL totusi reprezentativitatea este una mai ridicata (8%), dar totusi nu una destul de mare incat sa conteze cu adevarat. PSD conduce cu 41%, PNL are 33%, iar restul sunt la distanta foarte mare: UDMR si ALDE cu cate 6% si PMP si UNPR cu cate 3%. Restul de 8% reprezinta suma procentelor adunate de restul partidelor, fiecare dintre ele avand (mult) sub 1%.

Partidele si aliantele locale care insumeaza in total cele 8% de mai sus sunt prezentate in imaginea de mai jos. Se observa ca doar cateva au un numar de consilieri relativ mai ridicat: independentii adunati insumeaza 316 mandate de consilieri locali (0.78%) dispersati in toata tara de obicei fara sa gasim doi sau mai multi in acelasi UAT, alianta PSD-UNPR cu 215 consilieri (ceea ce reprezinta la nivel national 0.53%) si PSRO cu 318 mandate are 0.79% la nivel national. Mai jos aveti prezentate toate partidele si aliantele care au cel putin 10 consilieri locali si nu se regasesc in graficul precedent.

Partide cu mai putin de 1% din totalul de Consilieri Locali

Si ultimul nivel de zoom in: in imaginea de mai jos sunt prezentate partidele si aliantele care au la nivel national mai putin de 10 consilieri. De mentionat totusi ca daca in cel de sus gaseam partide nationale cu filiale in aproape toata tara, in cel de jos gasit aproape exclusiv partide si aliante locale, cel mult regionale. Faptul ca au (foarte) putini consilieri, asta nu inseamna ca in comunitatile unde activeaza cu consilieri locali, nu sunt importante. De exemplu Partidul Oamenilor Liberi (POL) are la Tg.Mures doar 3 consilieri dar sunt foarte vocali si au reusit sa treaca multe proiecte si amendamente prin CL, multe dintre ele benefice pentru comunitatea locala. Similar la Sighisoara Uniunea Independenta pentru Sighisoara are 6 consilieri si au un impact destul de mare pe plan local. Ambele partide la nivel national practic nu conteaza, avand sub 0.01%, insa pe plan local ambele au un impact important.

Partide cu mai putin de 10 consilieri locali

Pe final pentru a iesi din statistica seaca o sa pun o intrebare: oare va creste reprezentativitatea, prezenta la vot si numarul de optiuni pe buletinul de vot daca:

  • vom cobora pragul de semnaturi pentru a putea participa la alegeri de la 1% din numarul maxim posibili de votanti cum este acum pana la un prag decent, similar cu cel din Olanda sau Danemarca (detalii praguri diferita tari aici)?
  • si daca am face un nou recensamant national pentru a vedea cati cetateni mai sunt pe bune in tara, deoarece recensamantul din 2011 este invechit, iar in acest moment 5% din datele din 2011 reprezinta in realitate un procent mult mai mare (cat…? nu stim, de aceea un recensamant ar clarifica acest lucru)
  • sau daca vom cobora pragul de intrarea in Consiliul Local? Pragul este in prezent de 5% si cel propus este cel natural – adica daca ai obtinut destule voturi pentru a avea un consilier local rezulta ca acel partid va face parte din componenta CL. Exemplu: in municipiul Cluj Napoca sunt 27 consilieri locali: 100% / 27 = 3.7%. Astfel dupa aceasta regula partidele care ar obtine minim 3.7% ar intra in CL, dar pe actuala regula intra doar daca obtin 5%. Dar in acelasi timp pentru orasele mai mici si pentru comune, unde sunt mai putin de 19 consilieri locali procentul necesar ar creste peste 5% (100% /  19 = 5.2%), iar in cele mai mici comune unde sunt doar 9 consilieri procentul necesar ar ajunge la 11%. Daca la Camera Deputatilor, la Senat, la Consiliile Judetene si la Consiliile Locale ale municipiilor si oraselor mai mari pragul natural ar aduce cel mai probabil la o mai buna reprezentativitate, la Consiliile Locale in orasele mai mici si la comune partidele mai mici ar avea un test mai greu de trecut pentru a intra in CL si probabil si oferta electorala s-ar diminua.

Sursa datelor este luata de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central. Datele le-am prelucrat, iar fisierul cu tabel si grafice il gasiti si puteti descarca de aici.

 

Vezi si: Statistici Primari 2016 si Statistici Consilieri Judeteni 2016

Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI

Mandate Consilieri Judeteni 2016-2020

Am pornit de la datele oficiale preluate de la Biroul Electoral Central (aici) la fel cum am facut cand am extras statisticile pentru Primari 2016-2020, si am sintetizat datele pentru Consiliile Judetene. Din graficul de mai sus se poate observa ca PSD si PNL impreuna au exact trei sferturi (75%) din locurile pentru consiliile judetene si ca domina clar la acest nivel. Restul de 25% sunt impartite intre restul partidelor, UDMR cu 7%, ALDE cu 6%, UNPR+PSD cu 4% (deci iarasi partial PSD), PMP cu 3% iar restul partidelor cu 1% sau sub 1%.

O statistica mai clara si cu numarul exact de mandate, dar si numarul de voturi exprimate pentru acel partid/altianta gasiti mai jos, la care se mai adauga inca trei mandate ale independentilor (cate unul la Bacau, Braila, Galati):

Ce este interesant, este faptul ca daca ne uitam la numarul de voturi (graficul de mai jos) vom observa ca situatia se schimba putin: PSD+PNL nu mai au 75% (cum au la numarul de mandate) ci doar 69%. Aceasta diferenta de 6% in plus la mandate se datoreaza redistribuirii voturilor primite de candidatii care nu au trecut pragul de 5%, un prag care avantajeaza clar partidele existente care pe langa notorietate au si fonduri nerambursabile primite de la stat. S-ar impune ca la urmatoarele alegeri pragul pentru intrare in consiliul judetean sa scada? Cu cate procente? La 2% … la 3% … la 4%? La pragul natural(prag natural = voturi suficienta ca sa ai cel putin un consilier; de exemplu in judetele cu 31 de consilieri, pragul natural este de 3.2%, la 33 consilieri este 3.03%, la 35 consilieri este 2.85%, la 37 consilieri este 2.7%, iar la PMB la 55 consilieri pragul ar cobori la 1.81%)

O alta curiozitate gasim la ALDE si UDMR care pe cele doua grafice isi schimba pozitiile intre ele (pozitia 3 si 4), iar ALDE are acum la numarul de voturi 2% in plus unde la locul de consilieri judeteni UDMR avea 1% in plus. Cel mai probabil acest lucru se intampla tot din cauza redistribuirii voturilor, a faptului ca ALDE a primit voturi dispersate in mai multe judete si a pierdut la redistribuire pentru ca in anumite judete nu a trecut de pragul de 5%. Cel mai probabil UDMR a primit voturi mai targetat, concentrat in anumite judete si nu a pierdut la redistribuire decat relativ putin.

Voturi pentru Consiliul Judetean 2016-2020

 

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Situatia numarului de mandate de Consilieri Judeteni pentru judetele din Regiunea NV este prezentata in tabelul de mai jos. Situatia mandatelor consilierilor judeteni pentru toate judete din tara o gasiti aici. De asemenea datele care stau la baza celor trei imagini de mai sus le gasiti aici.

 

Presedinti Consiliu Judetean

In mandatul 2016-2020 presedintele consiliului judetean nu s-a mai ales direct de catre votanti (de exemplu cum se alege primarul) ci consilierii judeteni au ales/votat pe unul dintre ei, dupa ce au negociat o majoritate. Mai jos in imagine este reprezentat la fiecare judet partidul presedintelui Consiliului Judetean, imagine preluata de pe wikipedia:

Partid Presedinte Consiliu Judetean 2016-2020

Vezi si:
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI

Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI

Alegeri locale 2016 – Primari

Daca tot s-a vorbit (degeaba) recent de anticipate, haideti sa vedem care a fost situatia la ultimele alegeri locale din 2016, pentru postul de Primar (doar un singur tur de alegeri). Datele le-am luat de pe siteul oficial Biroul Electoral Central de aici, pe care le-am prelucrat (le puteti vedea aici si grafice aici), iar rezultatele le puteti vedea mai jos.

Am decis sa fac statistica separata pentru municipii, orase si comune pentru ca se tot vehiculeaza ideea ca unele partide castiga mai mult la orase iar altele la comune. La PSD(+) am inclus primarii PSD, dar si cei care au candidat in tot felul de aliante PSD cu alte partide (in principiu cu ALDE sau UNPR). La independenti tineti cont ca unii dintre ei sunt tot oamenii unor partide, doar ca au participat oficial ca independenti din diferite motive (DNA sau ANI), dar nestiind care au fost cu adevarat independenti i-am lasat pe toti cum au candidat oficial. Pentru „altii” gasiti mai jos un tabel cu partidele incluse acolo. UNPR l-am lasat separat pentru inca dupa 18 luni nu imi este clar (cred ca nici lor) daca sunt cu PSD sau cu PMP, sau separat de altii, asa ca primarii UNPR care nu au candidat sub sigla unei aliante, i-am lasat ca si grup separat.

La nivel celor 102 municipii datele arata in felul urmator (cu mentiunea ca la alegerile partiale din 5 noiembrie 2017 la Municipiul Deva, PNL a castigat postul de primar care fusese initial ocupat de un primar PSRO):

La nivelul celor 218 orase situatia arata astfel:

Si la nivelul celor 2858 comune situatia este dupa cum urmeaza (la alegerile partiale din 5 noiembrie 2017 in mare s-au pastrat aceleasi culori cu exceptia a trei comune: PNL a castigat unde PSD avea primar, PSD a castigat unde PNL avea primar, iar la o comuna un independent a castigat unde PSD avea initial primar – cu mentiunea ca aici PSD nu a concurat, deci posibil ca acel „independent” sa fie tot omul PSD).

Lista partidelor incluse la „altii” este:

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA 5
PARTIDUL SOCIAL ROMÂNESC 4
PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC CREȘTIN DEMOCRAT 3
PARTIDUL PUTERII UMANISTE (SOCIAL-LIBERAL) 2
PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ 2
COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA 1
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN 1
COALIȚIA PENTRU BAIA MARE 1
UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 1
PARTIDUL M10 1
PARTIDUL VERDE 1
ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR “PRO-EUROPA” 1
PARTIDUL IALOMIȚENILOR 1
Total 24

Vezi si: 
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI