Proiectele municipiului Oradea pentru 2019 (part I: mobilitate)

Primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan a mentionat ca „pentru Oradea, anul 2019 va fi un an al santierelor.” Printre cele mai importante proiecte de mobilitate cu santiere in 2019 se numara urmatoarele:

  • Sistemul de pasaje subterane din Piata Gojdu: valoarea totala a acestui pasaj complex este de 95.072.926 lei, inclusiv TVA. Proiectarea ar urma sa dureze 5 luni, iar lucrarea in teren 24 luni (detalii).
  • Drumul de legatura Oradea – Osorhei: lucrare inceputa inca din primavara lui 2018 este in valoare de 4.5 milioane lei + TVA, iar termenul de finalizare este undeva in al doilea trimestru din 2019 (detalii proiect).
  • Un nou pasaj rutier subteran: pasajul va subtrvers b-dul Gen. Magheru si este corelat cu proiectul de largire la 3 benzi pe sens a podului Dacia (detalii).
  • Parkinguri:
    • Parcarea supraetajată de pe strada Brasovului17,2 milioane lei + TVA (detalii)
    • Parcarea Vointa – se va realiza din banii de parcari si amenzi (detalii)
    • Parcarea de pe strada Independentei35.955.337 lei (detalii)
    • Parcarea subterana de tip Park & Ride în Piata Emanuil Gojdu, zona Cetatii Oradea – 30.169.974,24 lei (detalii)
  • La intersectia de la iesirea din Oradea spre Arad primaria isi propune realizarea a patru bretele pentru virajul la dreapta pentru a fluidiza intersectia (detalii).
  • Drum colector si un pasaj de 266 metri: vor lega Centrul Intermodal de Calea Borsului si Centura Metropolitana Oradea (detalii si schita).
  • Pasaj centura Oradea peste str. Universitatii: finalizarea este preconizata a fi „în primăvara anului 2020, acest pasaj care va asigura un tranzit mai bun pe Centura Oradea atât pentru orădeni, căt și pentru cei care traversează orașul, să fie finalizat”, a precizat primarul (detalii).
  • Linie noua de tramvai: investitie de 69 milioane lei. Extinderea liniei noi de tramvai se va face pe traseul Calea Aradului – str. Fagarasului – str. Atelierelor (cu acces depou OTL) si legatura pe toate directiile cu str. D. Cantemir. Lungimea totala a traseului va fi de 3.8 km (detalii). Lucrarile au inceput din toamna anului 2018.
  • Piata Ferdinand – va fi transformata in zona pietonala (randari 3D si informatii aici). Valoarea totala a contractelor este de 19.017.270 lei + TVA.
  • Amenajare si pavare strada Aurel Lazar (randari 3D si informatii aici). Valoarea totala a contractelor este de 8.585.188 lei + TVA.
  • Pietonalizare zona Libertatii din Municipiul Oradea (randari 3D si informatii aici). Valoarea totala a contractelor este de 10.233.420 lei cu TVA inclus, iar termenul de executie este de 24 de luni.
  • Modificarea tronsolunui Nufarului-Cantemir: prin acest proiect se vor implementa mai multe masuri care vor determina cresterea vitezei de deplasare a tramvaielor în paralel cu reducerea emisiilor poluante si asigurarea sigurantei circulatiei. Mai multe imagini despre proiect aici.
  • Pod pietonal peste Crisul Repede, in aval de hotelul Hilton (detalii aici). Valoarea totala a contractelor este de 2.3 milioane euro + TVA.
  • Pod pietonal in zona strazii Aluminei din Rogerius. Locatia: pe malul drept al Crisului Repede, cam la jumatatea distantei dintre cele doua poduri rutiere – Podul Decebal si Podul Carol I, in aval de podul Decebal, in zona de acces la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul (fostul Liceu ”Infratirea” – detalii).
  • Pasarela pietonala peste centura Oradiei, pentru accesul pietonilor la Era Shopping Center, Piata 100 si Leroy Merlin (detalii aici).
  • Amenajare a malului stang al Crisului Repede (randari 3D si informatii aici). Valoarea totala a contractelor este de 9.876.354 lei + TVA.

Pentru un oras de 220.000 de locuitori si cu un buget decent lista de proiecte pare sa fie destul de impresionanta. Bilantul de pana acum al primariei Oradea este unul foarte bun si exista premisele ca aceste proiecte sa inceapa toate in 2019 (unele chiar sa se si finalizeze in acelasi an). Vom urmari la finalul lui 2019 care este stadiul acestor proiecte de mobilitate. Partea a II-a a acestei sintezei va contine o lista cu restul de proiecte propuse de catre administratia Oradei pentru 2019.

Vezi si:
– Prioritatile Primariei Oradea pentru anul 2019
– 
Proiectele municipiului Cluj Napoca pentru 2019
– Oradea: Podul Centenarului

Prioritatile Primariei Oradea pentru anul 2019

Proiecte cu fonduri europene 2014-2020 Oradea (sursa)

Atragerea fondurilor europene este o prioritate pentru Primăria Oradea. Ne putem tripla bugetele de investiții în felul acesta și putem rezolva problemele oamenilor într-un timp mai scurt. Astfel orașul prosperă și se dezvoltă. Vă prezentăm lista proiectelor europene în valoare de 174 de milioane de euro câștigate în actualul exercițiu financiar, din care în anul 2018 am reușit să atragem 39 de milioane de euro. Mai avem în evaluare proiecte în valoare de peste 126 milioane de euro. Ținta noastră este ca în acești ani să absorbim peste 300 de milioane de euro” (Ilie Bolojan, FB).

In 15 ianuarie 2019 intr-o conferinta de presa autoritatile locale din Oradea au prezentat cele cinci prioritati pentru anul 2019:

  1. Accesarea fondurilor europene
  2. Sustinerea proiectelor strategice ale orasului Oradea
  3. Aparatura performanta si conditii mai bune in spitalele din Oradea
  4. Revigorarea zonei centrale
  5. Cresterea economica a orasului

Informatii prezentate in conferita de presa despre cele cinci axe prioritare au fost extrase in format text aici.

Prin comparatie Cluj Napoca sta mai prost, desi este un oras mai mare cu un buget de cofinantare mult mai mare. La Cluj avem 109 milioane euro proiecte semnate, 110 milioane euro proiecte depuse spre evaluare si inca 10 milioane euro proiecte in lucru spre depunere (detalii).

Contracte de finantare semnate pentru Oradea

Contracte de finantare semnate – Oradea (sursa)

Vezi si:
– Proiectele municipiului Cluj Napoca pentru 2019
– Oradea: Podul Centenarului

Proiectele municipiului Cluj Napoca pentru 2019

Aflat la o emisiune radio in data de 04.01.2019, primarul Emil Boc a vorbit printre altele si despre proiectele importante pentru anul 2019.

  • min 01: taxele si impozitele locale (se ajusteaza cu inflatia de +1.3%).
  • min 04: supraimpozitarea de 500% a cladirilor deteriorare ramane in vigoare.
  • min 05: bugetul local pierde din nou 28 milioane euro. Bugetul local se va vota doar dupa 45 zile (estimare – prin martie) de la adoptarea bugetului national care inca nu a intrat in parlament.
  • min 12: summit la Cluj Napoca pe tema Startup-uri si dezvoltare economica si de asemenea Sedinta a Comitetului European a Regiunilor.
  • min 19: cresterea calitatii serviciilor publice locale.

 

  • min 29: Centura Metropolitana – este in grafic, fiecare pas din SF trebuie validat de CNAIR. Daca nu sunt intarzieri SF-ul se va termina in noiembrie-decembrie 2019. Dupa aceea CNAIR trebuie sa scoata la licitatie executia, primaria locala nu mai are nici o atributie dupa finalizarea SF-ului.
  • min 31: Trenul Metropolitan si Metrou – s-a realizat asocierea cu primaria Gilau, Floresti, Baciu, Apahida, Bontida, Jucu.
  • min 31: Pasajul Marasti si Pasajul Taietura Turcului – pana in martie trebuie sa fie finalizat studiul de impact al mediului, proiectele sunt in grafic.
  • min 32: PUZ cartier nou Sopor – s-a semnat contractul cu Ordinul Arhitectilor, urmeaza concursul de solutii. Se estimeaza ca pe finalul anului se va putea construi in Sopor conform unui plan pe 238 de hectare.
  • min 33: Largire strada Borhanci si cartier nou in Borhanci (75 ha) – s-a facut solicitare la guvern pentru a prelua o suprafata de teren pentru a largi strada Borhanci. Fara aceasta largire, totul este blocat in acea zona. De mentionat ca preluarea str. Buna Ziua a durat doi ani, deci si aici vor exista cel mai probabil intarzieri la preluarea terenului.
  • min 34: Largire str. Buna Ziua – nu se mai emit AC pana nu se largeste strada (in ultima interventie a viceprimarului Tarcea spunea ca licitatie pentru mutarea utilitatilor este blocata in stadiul de verificare la ANAP).
  • min 34: Cartierul Lomb – drumul se va finaliza in prima parte a lui 2019, si se va realiza in zona un master plan (Cluj Inovation City).
  • min 35: Proiectul de pe Valea Garbaului – in parteneriat cu armata, se va analiza situatia ca sa se alinieze cu proiectul Centurii Metropolitane.
  • min 37: Parkinguri 
    • 4 parkinguri in lucru (Primaverii 8, Primaverii 20, Mogosoaia 7-9, Hasdeu) – castigatorii licitatiilor au fost desemnati, se lucreaza la PT, iar in primavara vor incepe si lucrarile in teren.
    • 6 parkinguri sunt in pregatire: Albac-Azuga, Trotusului, Gheorghe Dima vest, Sighisoarei, Liviu Rebreanu 2-4, Piata Cipariu.
    • Parkingul de la Oncologie este in colaborare cu MS, dar momentan este blocat.
    • parkingul privat de pe Avram Iancu – se preconizeaza inceperea lucrarilor in acest an.
  • min 39: Parcuri – se doreste creerea de noi parcuri, imbunatatirea celor existente si plantarea arborilor cu balot pe strazile municipiului.
    • Parcul Feroviarilor – in derularea realizarea proiectului, predare in august 2019.
    • Parcul Tineretului (Padurea Clujenilor) – peste 20 hectare, 1500 arbori cu balot, fonduri europene, impadurirea versantului de la nord de Bulevardul Muncii, durata proiectului este de 24 luni, licitatia de PT+executie se va lansa in iunie 2019.
    • min 50: Parcul Intre Lacuri – 9000 mp.
    • alte parcuri: Parcul Stefan cel Mare, Buna Ziua si Observator, La Terenuri.
    • modernizarea Parcurilor: 14 Iulie, I.L. Caragiale.
    • loc de joaca si parculet mic de joaca de 4000 mp in zona Gheorghe Dima (Zorilor).
  • min 40: Poduri
    • Podul Portelanului – se asteapta mutarea utilitatilor (curent, gaz) dupa care durata de executie este de 12 luni.
    • Podul Garibaldi, Locomotivei, Hingherilor, Podul N – de reabilitat.
    • Podul Fabricii – termen de finalizare noiembrie 2019.
    • Pod nou – Podul Oasului.
  • min 43: Fonduri europene 
    • 14 proiecte semnate (in valoare de 109 milioane euro) – autobuze electrice, tramvaie, troleibuze, Piata Unirii, etc.
    • 25 proiecte in faza de evaluare (110 milioane euro) – depuse la ADR Nord-Vest.
    • 2 proiecte in lucru (10 milioane euro) – inca nu au fost depuse (str. Kogalniceanu, depoul de tramvaie) –> detalii toate proiectele cu FE
    • atragerea de fonduri europene este prioritatea nr. 1 a primariei„.
  • min 49: Crese – sunt 4 crese in lucru (Donath – in intarziere, trebuia sa fie finalizata in 2018, doua in Manastur pe Grigore Alexandrescu si pe Meziad, una in Buna Ziua pe strada Stefan Luchian).
  • min 49: locuinte sociale de pe strada Ghimesului – finalizare 2019
  • min 49: se continua lucrarea la cimitirul Mos Ioan Roata (Someseni) – termen finalizare 2020.

Cand se va realiza proiectul de buget pentru anul 2019 (martie ?) voi reveni cu o sinteza similara cu cea de anul trecut (Cluj Napoca 2018: Investitii propuse pentru mobilitate). De asemenea voi urmari la „Retrospectiva anului 2019” cate dintre proiectele de mai sus vor aparea acolo. Pana atunci putem doar sa analizam ce s-a realizat pana acum: Retrospectiva administrativa a primariei municipiului Cluj-Napoca: 2018, 2017, 2016

Descentralizare fiscala in Romania si Elvetia (prezentare)

Descentralizarea fiscala in Romania si Elvetia – Studiu comparativ

ARGUMENT

Descentralizarea fiscală este doar o parte a procesului de descentralizare administrativă și financiară, dar o parte esențială, întrucât veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă sursă prin care se alimentează bugetele publice. Or, în absența resurselor bănești corespunzătoare, nu putem vorbi despre o descentralizare reală. Transferul de competențe administrative dintre centru spre periferie, adică de la organele administrației publice centrale către cele locale, trebuie însoțită de creșterea veniturilor bugetare locale, ceea ce este în dependență directă de descentralizarea fiscală, adică de sporirea cuantumului impozitelor și taxelor care intră în bugetele locale (fără creșterea poverii fiscale).

Creșterea veniturilor bugetare locale se poate face și prin alocarea de sume suplimentare de la bugetul de stat, dar aceasta nu înseamnă o descentralizare reală, ci – mai degrabă – o centralizare deghizată, prin care statul decide cât, de unde și sub ce formă alocă autorităților locale, iar acestea din urmă se află într-o continuă incertitudine și dependență de centru. Din păcate, în linii mari, aceasta este situația actuală din România, așa cum vom putea observa în continuare.

Studiul de față propune o concepție modernă asupra descentralizării fiscale, în conformitate cu care cea mai mare parte a veniturilor fiscale directe (impozit pe venit și impozit pe profit) trebuie să intre în bugetul localităților, de unde acestea vor vira – pentru respectarea principiului solidarității și al egalizării financiare – cote către bugetul județului de care aparțin, respectiv către bugetul de stat.

  • În prezent, impozitul pe venit intră în bugetul de stat, de unde se întoarce în parte în bugetele localităților și județelor, sub forma unor așa-numite „cote defalcate”, printr-o procedură greoaie, ilogică și pe alocuri obscură, favorizând astfel subiectivismul și arbitrariul în alocarea acestuia.
  • Cât privește impozitul pe profit, acesta intră și rămâne exclusiv în bugetul de stat, ceea ce constituie o inechitate gravă la adresa comunităților în care acest profit este produs, atât din punct de vedere al companiilor plătitoare de impozit pe profit (care nu regăsesc nimic din bogăția pe care o produc în serviciile publice ale localității unde își au sediul / își desfășoară activitatea), cât și din punctul de vedere al cetățenilor din comunitatea ce „găzduiește” compania în cauză (pentru că nici acești cetățeni nu au niciun beneficiu de pe urma activității economice locale).

Întrucât bugetele localităților sunt văduvite de impozitul pe profit și primesc (nu opresc) o cotă din impozitul pe venit, care este mereu diminuată, comunitățile locale nu reușesc să se autofinanțeze în România, ceea ce obligă statul să le aloce sume din taxa pe valoarea adăugată, tot printr-o procedură criticabilă și adesea, inechitabilă.

Fără îndoială, există în România localități mici și sărace, care nu ar reuși să se autofinanțeze nici prin procedura propusă de noi, de reținere a impozitelor pe venit și pe profit la bugetul local, cu virarea unor cote către județ și stat. Dar tocmai acesta este principalul rol al cotelor în discuție, de a contribui la echilibrarea financiară a localităților din cadrul unui județ, respectiv a județelor României. Practic, comunitățile locale își gestionează autonom veniturile fiscale proprii, dar sunt solidare atât cu celelalte comunități din zonă (prin cota virată județului), cât și cu cele din întreaga țară (prin cota virată la bugetul de stat).

Gestionarea autonomă a veniturilor fiscale ale localității, adică esența descentralizării fiscale, nu este un scop în sine. Autonomia și descentralizarea administrativ-financiară într-un stat de drept nu sunt, în ansamblul lor, decât măsuri de corectare a centralismului excesiv, care – așa cum istoria ne-a dovedit în modul cel mai dureros – înseamnă decizii proaste pentru cetățean, sărăcie, servicii publice de calitate scăzută ș.a.m.d.

Credem că nimeni nu se îndoiește de faptul că cele mai bune decizii pentru comunitate se pot lua chiar în comunitate. Niciodată „centrul” nu va ști mai bine care sunt problemele locale, care modul optim de soluționare a acestora, care sunt cele mai bune strategii de dezvoltare locală sau cum trebuie folosiți banii comunității. Problemele locale specifice cer rezolvări specifice, nu decizii dictate de la centru.

De altfel, principiul subsidiarității, asumat de legislația română (prin Legea-cadru a descentralizării, din 2006, dar și prin actele normative subsecvente), cere ca exercitarea competențelor administrative să fie în sarcina autorității publice locale situate la nivelul cel mai apropiat de cetățean (și numai în subsidiar, dacă acest lucru nu este posibil, de către o autoritate de nivel superior). Aceasta este o recunoaștere legislativă a faptului că nici un sistem centralizat nu poate răspunde varietăţii nevoilor comunităţilor locale la fel de bine ca autorităţile locale. Desigur, structurile guvernului îşi păstrează și într-un star descentraliza, atribuţiile firești, de reglementare şi control al legalității.

Așadar, principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de mai bună calitate, la un preţ mai redus, în acord cu cerințele și preferințele beneficiarilor, dar și de a oferi o premisă reală pentru creșterea economică și socială în general. Apropierea deciziei de cetăţean și luarea unor decizii mai adecvate necesităţilor lui contribuie la bunul mers al întregii societăți, nu doar al uneia sau alteia dintre comunitățile locale.

De altfel, autonomia locală este departe de a însemna fragmentarea administrativă a unei țări, și cu atât mai puțin „federalizarea” sa. Principiul descentralizării completează principiul caracterului unitar al statului român; ambele sunt prevăzute în Constituția României, iar obiectivul primului este o mai bună administrare şi gestionare a resurselor locale, ceea ce nu poate conduce decât la creșterea bunăstării generale a unei națiuni.”

 

^Textul este extras din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ si reprezinta intregul subcapitul 1.1 „Argumente”.

Alte texte extrase din document:
– Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania
– Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete
– Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete

Autoritati locale (II): CHELTUIELI municipii, orase, comune si judete

Structura cheltuielilor: exemplu judetul Mures (sursa)

Cheltuielile autoritatilor locale romane (localitati si judete) se pot clasifica in doua moduri:
clasificare economicafunctionare si dezvoltare
clasificare functionala: pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, paragrafe

Textul de mai jos, tabelele si graficele (chiar si cele de mai sus) sunt extrase din capitolul 2.4. Cheltuielile autoritatilor locale romane incepand cu pag. 81 din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ – recomand tot documentul, sau cel putin cap. 2.

 

Cheltuieli de FUNCTIONARE si Cheltuieli de DEZVOLTARE

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cheltuielile secțiunii de funcționare, sunt următoarele:

  • a) cheltuieli de personal;
  • b) bunuri și servicii;
  • c) dobânzi;
  • d) subvenții;
  • e) transferuri curente între unitățile administrației publice;
  • f) alte transferuri pentru cheltuieli curente;
  • g) asistență socială;
  • h) rambursări de credite;
  • i) alte cheltuieli;
  • j) împrumuturi pentru instituții și servicii publice locale sau activități finanțate integral din venituri proprii.

În aceeași ordine de idei, conform art. 2 alin. (5) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, Cheltuielile secțiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:

  • a) cheltuieli de capital;
  • b) proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;
  • c) transferuri pentru cheltuieli de capital;
  • d) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital;
  • e) rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate.

Cheltuielile LOCALITATILOR (pe capitole)

Lista cheltuielilor ce se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, așa cum este prevăzută în clasificația bugetară a Ministerului Finanțelor și de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale actualizată, este următoarea:

Lista cheltuielilor pt. bugetele proprii ale comunelor, orașelor și municipiilor

Exemplu mun. Tg.Mures, 2016:

In continuare gasim si o exemplificare a bugetului de cheltuieli pentru municipiul Targu Mures pentru anul 2016:

Exemplu cheltuieli: mun. Targu Mures, 2016

 

Cheltuielile JUDETELOR (pe capitole)

Lista cheltuielilor prevăzute de Legea finanțelor publice locale, nr. 273 din 2006, la nivelul bugetelor județelor este asemănătoare ca structură cu lista prevăzută pentru cheltuielile comunelor, orașelor sau municipiilor, dar totuși diferă ca substanță. Lista cheltuielilor prevăzute în bugetul unui județ este sintetizată în tabelul de mai jos:

Lista cheltuielilor pt. bugetele proprii ale județelor

Exemplu jud. Mures, 2016:

Mai jos un exemplu pentru judetul Mures, pentru anul 2016.

Exemplu cheltuieli: judetul Mures, 2016

Un exemplu si mai detaliat gasiti in prima poza din articol.

Vezi si:
– Ghid: cum se citeste documentul unui buget local – ex. Campia Turzii
Ghid: Cum sa citesti executia bugetara a unui oras
– Administratie locala: ghid introductiv

Autoritati locale (I): VENITURI municipii, orase, comune si judete

Venituri de la nivel central (sursa)

Potrivit Legii finanțelor publice locale, nr. 273 din 2006, veniturile bugetare sunt definite ca fiind resursele băneşti care se cuvin bugetelor unităților administrativ-teritoriale, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenții etc. Legea stipulează cinci categorii de venituri bugetare locale:

  • a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
  • b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
  • c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
  • d) donaţii şi sponsorizări;
  • e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări
Categorii de venituri: functionare si dezvoltare

Intregul articol (text, tabele si grafice, chiar si cele de mai sus) este extras din capitolul 2.3. Veniturile autoritatilor locale romane incepand cu pag. 68 din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ – recomand tot documentul, sau cel putin cap. 2.

 

Veniturile LOCALITATILOR

Localitățile din România, respectiv cele cu capacitate administrativă proprie – comune, orașe și municipii, își alimentează bugetul din (1) venituri proprii, (2) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, (3) subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii, (4) transferuri voluntare, altele decât subvenţiile și (5) diverse operațiuni financiare.

Sintetizând, putem spune că în bugetele locale se varsă două mari categorii de venituri: veniturile proprii și veniturile care provin de la centru, fiecare dintre aceste categorii fiind alimentate, la rândul lor, din mai multe surse, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos:

Principalele categorii de venituri ale bugetelor localitatilor

În categoria veniturilor proprii se includ în principal sumele încasate din taxe și impozite exclusiv locale, dar și cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit încasat în bugetul de stat. Paradoxal, impozitul pe venit este considerat de Legea finanțelor publice locale ca fiind venit propriu al localității, dar intră în bugetul de stat, urmând ca o parte din acesta să se întoarcă în bugetul local, printr-o procedură greoaie și inutilă. În categoria veniturilor proprii ale localității mai intră sumele încasate cu titlu de impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea Consiliului local, dar niciun fel de altfel de impozit pe profit, care intră în totalitate în bugetul de stat, fără să se întoarcă deloc în bugetul local. Nomenclatorul tuturor veniturilor proprii ale localităților din România poate fi consultat în tabelul (link PDF) de mai jos.

Cât privește veniturile provenind de la nivel central, în afară de o parte din impozitul pe venit colectat pe plan local (care, după cum am arătat, este formal inclus în categoria veniturilor proprii), în bugetele localităților intră anumite „sume defalcate” din taxa pe valoarea adăugată colectată la nivel național (al căror cuantum este decis anual, prin Legea bugetului de stat) și subvenții. Tabelul următor (link PDF) evidențiază în detaliu și această categorie de venituri ale localității .

Sursele de venituri ale bugetelor localităților din România (.pdf, 3 pagini)

Exemplu mun. Tg. Mures, 2016:

Exemplu Targu Mures

În ce privește categoria de venituri proprii, se preconizează că bugetul pe 2016 al municipiului Tîrgu-Mureș va fi alimentat din următoarele surse:

Exemplu Targu Mures (detaliu)

 

Veniturile JUDETELOR

Județele își alimentează bugetul din surse similare localităților, respectiv din: (1) venituri proprii, (2) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, (3) subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii, (4) transferuri voluntare, altele decât subvenţiile și (5) diverse operațiuni financiare.

Cele două mari categorii de venituri ale județelor sunt, ca și în cazul localităților: veniturile proprii și veniturile care provin de la centru, fiecare cu mai multe subcategorii, așa cum se poate observa în imaginea de mai jos:

Principalele categorii de venit ale bugetelor judetelor

Din categoria veniturilor proprii ale județului, în comparație cu localitățile, lipsesc sumele încasate din taxe și impozite exclusiv locale, pentru că acestea se fac venit numai la bugetul localităților. Cea mai importantă sursă de venituri „proprii” pentru un județ rămân cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, la care se adaugă taxele pe utilizarea drumurilor, concesiuni, închirieri etc.

Cât privește veniturile județului provenind de la nivel central, acestea se compun în principal din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată colectată la nivel național (al căror cuantum este decis, ca și în cazul localităților, prin Legea anuală a bugetului de stat) și subvenții.

Tabelul următor (link PDF) oferă o privire asupra principalelor surse de venituri ale județelor, comparativ cu cele ale localităților.

Comparație între principalele surse de venituri bugetare ale localităților și județelor din România (.pdf, 4 pagini)

Exemplu jud. Mures, 2016:

Exemplu structura veniturilor: judetul Mures, 2016

În ce privește categoria de venituri proprii, se preconizează că bugetul pe 2016 al județului Mureș va fi alimentat din următoarele surse:

Exemplu venituri proprii: judetul Mures, 2016

Vezi si:
– Ghid: cum se citeste documentul unui buget local – ex. Campia Turzii
Ghid: Cum sa citesti executia bugetara a unui oras
– Administratie locala: ghid introductiv

Principalele IMPOZITE si TAXE percepute in Romania (prezentare)

Sinteza taxe si impozite, pe categorii de bugete (sursa)

Prezentul text reprezinta o sinteza succinta a capitolului 2.2 Principalele taxe si impozite percepute in Romania din documentul DESCENTRALIZARE FISCALA in ROMANIA si ELVETIA – Studiu comparativ, iar pentru detalii va invit sa descarcati documentul si sa il consultati.

Impozite si taxe care se fac venit la:

BUGETUL DE STAT

  1. Impozitul pe profit:
    În prezent, impozitul pe profit este reglementat de art. 13 – 46 din Codul fiscal, fiind una dintre principalele surse de venit la bugetul de stat.
    Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.
    .
  2. Impozitul pe dividende:
    Impozitul pe dividende este reglementat diferit, după cum dividendele sunt plătite către o persoană fizică sau o persoană juridică. Totuși, în ambele forme, acest impozit constituie venit la bugetul de stat.
    Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.
    Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice sub formă de dividende, se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
    .
  3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:
    Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor diferă în funcție de numărul de salariați. Astfel, cota de impozitare de 1% se aplică pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv; cota de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat, iar cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi.
    .
  4. Impozitul pe venit:
    În România, sistemul de impozitare a veniturilor a cunoscut mai multe modificări. Inițial, el se numea „impozit pe fondul total de retribuire”, iar apoi a fost înlocuit cu un impozit în cote progresive (între 6% și 45%, pe măsura creșterii venitului). Din 2005 s-a trecut la sistemul impunerii proporționale a venitului, o dată cu adoptarea sistemului cotei unice de impozitare, de 16%.
    .
  5. Taxa pe valoarea adaugată (TVA):
    Taxa pe valoare adăugată, principalul impozit indirect datorat bugetului de stat, este reglementată de Titlul VII Cod fiscal, corespunzător art. 265-334 din aceeași lege. Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:
    a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;
    b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
    Cota redusa de 9% se aplica pentru unele alimente, medicamente, produse ortopedice, cazare in regim hotelier, etc.
    Cota redusa de 5% se aplica pentru manuale scolare, carti, reviste, etc, acces muzee, targuri, expozitii, etc, livrare locuinte ca parte a politicii sociale.
    .
  6. Accize și taxe speciale:
    Accizele sunt taxe speciale de consum, datorate bugetului de stat și sunt grupate în două categorii: accize armonizate și accize nearmonizate. Acestea sunt reglementate de Codul fiscal, art. 335-452.

    1. Accize armonizate: Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: tutun, bauturi alcoolice, energie electrica
    2. Accize nearmonizate: Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse: tigaretele electronice, etc
      .
  7. Impozit pe construcții:
    Impozitul pe construcții, care este diferit de impozitul/taxa pe clădiri ce intră în bugetele locale, este reglementat de art. 496-500 Cod fiscal. Contribuabilii obligați la plata impozitului pe construcții sunt persoanele juridice române (cu anumite excepții) și persoanele juridice străine cu un sediu permanent în România. Cota de impozitare este de 1% din valoarea construcțiilor.

 

BUGETUL JUDETULUI

În România, bugetele județelor nu sunt alimentate direct prin taxele și impozitele plătite de cetățeni. Așa cum vom vedea în continuare, o parte din taxele și impozitele locale se împart între județ și localități (de exemplu, impozitul pe anumite autovehicule de transport marfă, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean), dar cea mai mare parte a veniturilor județelor provin de la bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din TVA).
.

BUGETUL LOCALITATILOR

Potrivit art. 454 din Legea nr. 227/2015 privind Cod fiscal, impozitele şi taxele locale sunt următoarele:

  1.  Impozitul sau taxa pe clădiri:
    Orice persoană, fizică sau juridică ce deține în proprietate o clădire situată în România, datorează anual impozit pe acea clădire. Potrivit art. 455 din Codul fiscal, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Pentru situațiile în care se plătește taxa pe clădiri, nu se mai impune și plata impozitului pe clădiri. Impozitul sau taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.
    Codul fiscal reglementează diferit acest impozit după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Astfel, pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate ca urmare a construirii, a unei reevaluări etc. [Pt cele detinute de persoane juritice … vezi sursa.]
    .
  2. Impozitul pe teren/taxa pe teren:
    În mod similar, orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietate un teren, datorează bugetului local în raza căruia este situat terenul, impozit pe teren. Codul fiscal nu stabilește taxe diferite, după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică. Impozitul sau taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local, pe baza unor tabelele de calcul.
    .
  3. Impozitul pe mijloacele de transport:
    Impozitul pe mijloacele de transport este o sursă de venit la bugetul local, reglementată de art. 468-472 din Codul fiscal. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, respectiv în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul prevăzut de art. 470 alin. (2) Cod fiscal.
    Potrivit art. 494 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit pentru anumite autovehicule (de exemplu autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean.
    .
  4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor:
    Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor sau autorizațiilor sunt plătite de orice persoană care trebuie să obțină aceste documente, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, înainte de a i se elibera. Acestea sunt integrate în bugetul local.
    Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform unui tabel de calcul, fiind cuprinsă între 0-14 lei și crește corespunzător suprafeței mai mare de 1000 metri pătrați.
    .
  5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate:
    Potrivit art. 477 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în articolul 477, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale. Aceasta se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate. Cota taxei se stabileşte de către consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.
    .
  6. Impozitul pe spectacole:
    Impozitul pe spectacole este reglementat de art. 480-483 din Codul fiscal, potrivit cărora orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
    .
  7. Taxe speciale:
    În conformitate cu art. 484 alin. (1) din Codul fiscal, pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
    .
  8. Alte taxe locale:
    Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea. Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător. Taxele acestea se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.
    .

Alte impozite:
Impozitul pe transferul dreptului de proprietate:
Impozitul este aferent transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia.

Taxele judiciare de timbru:
Taxele judiciare de timbru sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Potrivit prezentei ordonanțe, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat este de 45%.

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile județene:
Potrivit art. 489 din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale menționate mai sus, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor judiciare de timbre și taxelor extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale. Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal.

 

Contributii de ASIGURARI SOCIALE

În România, sistemul de securitate socială se bazează pe 3 bugete naționale distincte: Bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii, accidente de muncă și boli profesionale), Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (servicii medicale generale, accidente de muncă și boli profesionale) și Bugetul asigurărilor pentru șomaj (șomaj și garantare pentru plata creanțelor salariale).

A) Contribuții la Bugetul asigurarilor sociale de stat:

  • Contribuția de asigurări sociale (pensii)
    Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat sunt reglementate de art. 135-152 din Codul fiscal. In 2016 cotele de contribuţii de asigurări sociale era: 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pentru 2018 le gasiti aici, in stanga jos.]
  • Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
    Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii.

B) Contribuții la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate:

  • Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
    Această categorie de contribuții este reglementată de art. 153-183 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
    a) 5,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator [pt 2018 vezi aici]
  • Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
    Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate este de 0,85% și se aplică unei baze lunare de calcul ce diferă în funcția de categoria de venit.

C) Contribuții la Bugetul asigurărilor pentru şomaj:

  • Contribuții de asigurări pentru șomaj
    Sunt definite in art. 184 din Codul fiscal. Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:
    a) 0,5% pentru contribuţia individuală;
    b) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
  • Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
    Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator, este de 0,25%.

Sinteza privind regimul fiscal din Romania

Sinteza principalele taxe, pe categorii de contribuabili (sursa)

Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Traseele 1-3 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

20 de sectoare de drumuri județene, totalizând 331 de km, propuse pentru modernizare cu fonduri europene:

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat vineri, 13 iulie 2018, propunerea de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord„, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Traseele 4-9 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare în cadrul apelului de proiecte P.O.R. 2018/6/6.1/6.

Harti interactive cu toate traseele gasiti aici: traseele 1-3, traseele 4-9.

Traseul județean nr. 1

  • DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000
  • DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000
  • DJ107L  Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

  • DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000
  • DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500
  • DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

  • DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000
  • DJ150   Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300
  • DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800
  • DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

  • DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260
  • DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

  • DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

  • DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100
  • DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

  • DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

  • DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647
  • DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

  • DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800
  • DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000″

Sursa textului aici.

Vezi si: Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Cum sa citesti executia bugetara a unui oras (prezentare)

Prioritati bugetare UAT-uri – cele trei directii (sursa: oameniliberi.com)

Intr-o prezentare (VIDEO) la TEDx, Adrian Muresan (membru POL) vorbeste despre cum se cheltuie banul public la nivel local. El face o analiza pe executia bugetara (analiza la final de an, pe ce s-a cheltuit efectiv) si nu pe bugetarea initiala (adica pe ce s-a previzionat la inceputul anului ca se va cheltui). Analiza (fisier prezentare PDF) este facuta pe 66 de UAT-uri si prezinta datele pe cele trei directii de bugetare (minutul 2 din video):

  • cheltuieli curente (oricine vine primar, este obligat sa le realizeze, acestea trebuie facute TOATE)
    • salariile profesorile
    • salariile politistilor
    • cheltuielile de functionare ale primariei, etc
  • cheltuieli obligatorii (legea obliga la realizarea lor, dar din pacate legea nu prezinta si pedepse daca aceste cheltuieli nu sunt realizate. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? NU prea, sau tot mai greu.)
    • drumuri
    • transport in comun
    • termoficare
    • spitale generale
    • invatamant, etc
  • cheltuieli facultative (legea nu obliga pe primari sa le realizeze. Poate continua functionarea orasului daca aceste cheltuieli nu se fac? DA, poate.)
    • sport
    • concerte
    • reclame in ziare, TV, online, etc

Sa spunem ca la prima vedere graficul de mai sus arata relativ ok deoarece cheltuielile facultative sunt destul de jos, si doar o singura bara in grafic. Dar dupa ce scoatem cheltuielile curente, reordonam dupa marime si ne uitam pe domenii la cum se cheltuie banii care se pot directiona de catre primar (impreuna cu consiliul local), o sa vedem din pacate o realitate dezamagitoare:

Cheltuielile facultative sunt adesea prioritizate mai sus si cu sume mai mari decat cele obligatorii. Asa se face ca dam mai multi bani pe sport si concerte decat pe invatamant si spitale.

Va recomand sa vizualizati clipul video (12 minute) si prezentarea PDF. In prezentare gasiti mai multe grafice cu exemple pe urmatoarele municipii: Tg.Mures, Aiud, Reghin. Toate linkurile le gasiti aici.

Prioritati bugetare UAT-uri – 2 directii (sursa: oameniliberi.com)

Update Septembrie 2018

S-a facut o analiza pe 64 de orase, comparatie intre sumele alocate si cheltuite pe educatie vs. sport & distractie. Documentul il gasiti aici.

 

Articole similare:
– Cum se citeste documentul unui buget local

– Administratie locala: ghid introductiv

Modernizare si intretinere Drumuri Judetene (Cluj, 2017)

Modernizare si reabilitare drumuri judetene, Cluj 2017

Valoarea totala a lucrarilor de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene propuse a fi executate in anul 2017 este de nu mai putin de 103.458.821,98 lei cu TVA inclus, acoperind lucrari pe 28 de drumuri de pe intreg teritoriul judetului (sursa).

Se intentioneaza, asigurarea finantarii necesare pentru lucrarile de investitii deja incepute in 2016 si a caror executie nu a fost incheiata, suma propusa pentru finalizarea a 14 tronsoane de drumuri judetene fiind de 14.110.821,98 lei cu TVA inclus.

  1. DJ 108C Manastireni – Calata – Margau,
  2. DJ 103J DN1R – Sancraiu – Alunis,
  3. DJ 107N Gura Risca – Somesu-Rece,
  4. DJ 107N Baisoara – Valea Ierii,
  5. DJ 109B Fundatura – Cornesti,
  6. DJ 108B limita cu judetul Salaj – Bobalna – Viile Dejului,
  7. DJ 182E Chiuiesti – Manastirea Casiel,
  8. DJ 172F Gherla – Mintiul Gherlii – Mica,
  9. DJ 172F Mica – limita judetului Bistrita-Nasaud,
  10. DJ 161B Turda – Bogata – Calarasi,
  11. DJ 161H DN16 – Suatu,
  12. DJ 161E Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie,
  13. DJ 105T Cluj-Napoca – Berindu – DN1F,
  14. DJ 109D Jucu de Sus – DN1C.

Din totalul sumei propuse, o finantare in cuantum de 896.060,00 lei cu TVA urmeaza a fi asigurata din Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL).

In ceea ce priveste demararea unor noi lucrari de executie, sunt vizate opt drumuri judetene, suma prevazuta fiind de 8.500.000,00 lei cu TVA inclus.

  1. DJ 151C limita cu judetul Mures – Tritenii de Jos,
  2. DJ 161C Iclod – Alunis,
  3. DJ 161C Alunis – Corneni,
  4. DJ 107F limita cu judetul Alba – Luncani,
  5. DJ 108N Aghiresu (DJ108C) – limita cu judetul Salaj,
  6. DJ 103H Sacuieu – DJ 108C,
  7. DJ 161A Iuriu de Campie – Ceanu Mare,
  8. DJ 109V Cluj Napoca – Padureni – Satu Lung – Giula.

In acelasi timp, suma de 75.000.000 de lei cu TVA din imprumutul contractat de forul administrativ judetean sa fie folositi, intr-o prima etapa, pentru demararea lucrarilor de investitii la alte sase drumuri judetene, respectiv:

  1. DJ 109C Gherla – Taga – Camarasu,
  2. DJ 107M Luna de Sus-Baisoara-Buru-Limita de Judet,
  3. DJ 109A Chinteni-Vultureni-Recea Cristur-Dealu Jurcii,
  4. DJ 150 Viisoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu,
  5. DJ 107L Petresti – Lita,
  6. DJ 107R Muntele Baisorii – Muntele Mare.

Sumelor mai sus mentionate, li se adauga o serie de alte fonduri cu titlul de cheltuieli de investitii, in cuantum de 5.848.000 lei cu TVA necesare pentru intabularea drumurilor judetene, audit si inspectie de siguranta rutiera, verificare tehnica proiecte, expertize tehnice drumuri si poduri, laborator de analize pentru lucrarile de drumuri si poduri, DALI si proiecte tehnice de drumuri si poduri.

 

Intretinere drumuri judetene, Cluj 2017:

In anul 2017 vor beneficia de lucrari de intretinere urmatoarele sectoare de drumuri judetene, cu o lungime totala de aproximativ 300 de km, suma alocata fiind nu mai putin de 36.755.740 lei cu TVA (sursa). Pe langa lucrarile clasice de intretinere (plombari, asfaltari), urmeaza a fi asigurate si lucrarile la poduri si parapetii de siguranta rutiera, cheltuielile presupuse de situatiile de urgenta, serviciile de deszapezire precum si alte lucrari de intretinere cum sunt cele de pietruire.

  1. DJ 103G Ceanu Mic – Aiton, Podeni – Moldovenesti, Petresti (DJ107L) – Tureni, Aiton – Gheorgheni, Gheorgheni – Centura Ocolitoare, Centura Ocolitoare – Borhanci;
  2. DJ 103I Cheile Turzii;
  3. DJ 103H DN1 – Bologa – Sacuieu;
  4. DJ 103K Capus – Rasca, Rasca – Belis;
  5. DJ 103L Manastireni – Rasca;
  6. DJ 103T DN1 – Releu Feleacu;
  7. DJ 105S Pata – Boju;
  8. DJ 107J Valea Ierii – Cerc;
  9. DJ 107L Turda – Petrestii de Jos;
  10. DJ 107R Faget – Ciurila – DJ 107L, Ciurila – Filea – Sacel, Baisoara – Statiune M. Baisorii;
  11. DJ 107S Gura Rasca – Maguri Racatau;
  12. DJ 108C Scrind – Rachitele, Garbau – Leghia;
  13. DJ 109B Cornesti – Osorhel;
  14. DJ 109C Geaca – Camarasu;
  15. DJ 109D Gherla -Sacalaia – Sic;
  16. DJ 109E Viile Dej – Cetan – Vad;
  17. DJ 150A Luna – Aeroport;
  18. DJ 161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Campie;
  19. DJ 161 Bontida – DN1C, Bontida – Juc, DN1C – Dabaca – Panticeu;
  20. DJ 161B Ploscos – Turda;
  21. DJ 161D Dej – Valea Ungurasului;
  22. DJ 161E Targusor – Diviciori;
  23. DJ 161G DN16 – Caianu;
  24. DJ 150 Mociu – Chesau;
  25. DJ 764B DN1 – Baraj Dragan;
  26. DJ 191D Vanatori – DJ 108A.

Pentru anul 2018 gasiti o sinteza similara aici (sinteza contine si o harta).