Varianta Ocolire Beclean (traseu)

Solutie propusa pentru Varianta Ocolire Beclean (sursa)

Orasul Beclean se afla pe segmentul de drum foarte aglomerat Bistrita – Dej (si mai departe spre Cluj Napoca sau spre Baia Mare), iar participantii la trafic pierd chiar si 30 de minute pentru a-l tranzita. Varianta ocolitoare propusa s-ar putea tranzita in mai putin de 10 minute. Ideea unei variante de ocolire a orasului Beclean este veche (mult mai veche decat vizita fostului ministru Cuc din 2017 – detalii), dar pana acum nu s-a facut nici un pas concret pentru a rezolva problema traficului de tranzit din Beclean.

In 31 octombrie 2018 urmeaza sa se voteze in Consiliul Local Beclean varianta de finantare a studiului de fezabilitate (SF).

Update 1 noiembrie 2018: „Consilierii locali au decis miercuri în unanimitate, în cadrul ședinței ordinare a CL, asumarea proiectului privind varianta de ocolire a orașului Beclean cu bani din bugetul local. Drumul de ocolire ar face legătura între DN17 și DN17D, ar fi compus din 800 de metri de drum și un viaduct cu o lungime de 500 de metri. Valoarea investiției ar fi de aproximativ 60.000.000 de lei, deci undeva la 10 milioane de euro cel puțin.” (sursa)

Descriere traseu Varianta Ocolire Beclean

In principiu traseul nou care trebuie realizat este relativ scurt, dar implica un pod/viaduct peste Somes. Venind dinspre Bistrita pe DN17 in curba mare spre stanga de dinaintea intrarii in oras (harta) se propune un sens giratoriu din care in partea dreapta sa plece un drum nou (1+1) care sa treaca (cu pod) peste Somes in zona fostei balastiere si sa se conecteze cu drumul Beclean – Nasaud (DN17D) tot printr-un sens giratoriu. Segmentul nou, intre cele doua giratorii ar urma sa insumeze aproximativ 1.2 km dintre care aproximativ 300 m ar urma sa fie pod/viaduct.

Aditional, segmentul existent de drum al DN17D intre noul giratoriu propus si cel existent de la iesirea din Beclean spre Cluj Napoca (zona Coldau) ar trebui reabilitat pentru a putea prelua tot traficul pe relatia Bistrita – Cluj Napoca. Segmentul ce ar trebui sa fie reabilitat are aproximativ 4.6 km.

Varianta Ocolire Beclean (propusa): segment existent + traseu nou

Ce trebuie facut?

  • rezolvat finantare proiect (update: finantare din buget local)
  • lansat licitatie executie (rezolvat eventuale contestatii)
  • executie fizica segment nou
  • optional: reabilitare segment existent

Vezi si:
– Centura Metropolitana a Clujului (descriere traseu)
– Floresti: Centura Sud (II) – istoric 2014-2018
– Baciu: centura sud si pasaj CFR la Taietura Turcului
– Legatura DN1-A3 in zona Tureni (II) – Centura Turda

Sinteza Transport Public: Regiunile Nord-Vest, Vest si Centru

In Cluj Napoca se pare ca exista un trend de prioritizare a investitiilor pentru transportul public si deci in modernizarea lui. Acest fapt se datoreaza (si) fondurilor europene atrase pe acest domeniu, si aparent din aceleasi motive si alte orase investesc masiv in aceasta perioada in transportul public. Mai jos am sintetizat cateva dintre investitiile importante facute in anul 2018 de catre principalele municipii din cele trei regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Vest si Centru (sursa datelor: forum.peundemerg.ro).

 

Regiunea Nord-Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Cluj Napoca (detalii):
    • bugetare SPF linie metrou
    • contract semnat 22 tramvaie noi
    • contract semnat 50 troleibuze noi
    • livrat 15 autobuze articulate
    • livrat 11 autobuze electrice
    • contract semnat alte 30 autobuze electrice
    • licitatie 60 autobuze noi (update: livrat primele 30)
    • licitatie 12 autobuze articulate second hand
    • CL aproba achizitia a 25 autobuze electrice articulate cu incarcare din mers (de la liniile de troleibuz) si incarcare in stationare
    • livrat 3 remorchere si 2 autoturnuri noi (masini de interventie, tractari)
    • licitatie 10 autobuze transport elevi
    • detalii flota CTP Cluj (update 2018)
  • Oradea (detalii):
    • licitatie 20 tramvaie noi
    • extindere linie tramvai existenta
    • linie noua de tramvai
    • semnat contract pt. 10 autobuze second hand
    • semnat contract pt. 20 tramvaie second hand
    • contract finantare 4 autobuze electrice hibride
  • Baia Mare (detalii):
    • licitatie 14 autobuze hibrid 12m si 7 autobuze hibrid 18m
    • licitatie 6 troleibuze 18m 
    • licitatie 6 autobuze electrice
  • Satu Mare (detalii):
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 5 autobuze standard, 2 articulate si 1 microbuz
    • HCL achizitie 15 autobuze hibride
  • Turda (detalii):
    • contract semnat 20 autobuze electrice

 

Regiunea Vest

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Timisoara (detalii):
    • licitatie 16 tramvaie noi
    • SF linie tip metrou
    • 30 tramvaie reabilitate
  • Arad (detalii):
    • infiintare Asociatie Dezvoltare Intercomunitara transporturi
    • 28 tramvaie noi
    • 20 tramvaie reabilitate
    • licitatie 10 autobuze second hand
    • modernizare linie tramvai
    • licitatie 5 autobuze noi
    • licitatie 18 autobuze electrice
  • Resita (detalii):
    • 18 autobuze second hand din Olanda (vechime 9 ani)
    • redeschiderea liniei de tramvai
    • 6 autobuze si 4 microbuze second hand

 

Regiunea Centru

Ultimele update-uri pentru aceasta regiune le gasiti aici.

  • Brasov (detalii):
    • licitatie 26 troleibuze articulate
    • contract semnat pentru 105 autobuze (primele 10 au ajuns in Bv)
  • Sibiu (detalii):
    • licitatie 65 autobuze
  • Alba Iulia (detalii):
    • acord pentru 13 autobuze electrice
  • Targu Mures (detalii):
    • licitatie 32 autobuze electrice

 

Vezi si:
– Flota Companiei de Transport Public Cluj (update 2018)
– Tren metropolitan?
– Buget transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala 2009-2017
Piste biciclete Cluj Napoca 

Asfaltare Drumuri Judetene: Monitorizare jud. Cluj 2016-2018

Segmente DJ asfaltate 2016-2018, judetul Cluj

La inceputul mandatului de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise mentiona: <drumurile judeţene reprezintă prioritatea absolută a acestui mandat> (sursa).

Pentru ca tot la doua zile vedem cate un comunicat pe aceasta tema, acum la doi ani de la inceputul mandatului mai sus mentionat, m-am hotarat sa fac o sinteza. Pentru ca pe drumurile judetene se pot efectua mai multe tipuri de activitati care sa duca la o (mai) buna desfasurare a circulatiei in conditii de siguranta si confort, dintre acestea eu am ales sa contorizez pe harta doar segmentele de drum reabilitate prin lucrari care s-au finalizat cu asternere de covor asfaltic. Cred ca este destul de clar ca am putut monitoriza doar CANTITATEA lucrarilor efectuate, nu si CALITATEA lor.

Am monitorizat (verde inchis) lucrarile finalizate, lucrarile incepute dar inca neterminate (verde deschis), lucrarile care sunt in pregatire, dar inca neincepute (turcoaz), si lucrari care au fost depuse spre finantare prin POR, dar care inca nu au inceput (mov).

 

HARTA INTERACTIVA cu segmente de drum asfaltate

Harta o gasiti apasand aici.

Din stanga puteti elimina/adauga straturi si elemente ale hartii:

  • conturul judetului (gri)
  • segmente de drum asfaltate (verde inchis)
  • segmente de drum incepute, dar inca nefinalizate (verde deschis)
  • segmente de drum in pregatire (turcoaz)
  • segmente de drum propuse pt finantare POR 2014-2020 (mov)
  • segmente de drum de piatra (negru)

Pentru a vedea detalii despre un segment de drum, dati click pe acel segment de pe harta, sau pe numele lui in meniul din stanga, si veti gasi informatii despre:

  • lungime sector (lungime aproximativa)
  • anul/anii asfaltarii
  • link catre comunicate de presa, poze, video sau informatii text

Observatii: posibil ca pentru unele segmente, pozitionarea capetelor sa nu fie 100% corecta pentru ca este greu de identificat pe harta borna kilometrica a capatului de sector de drum (asa cum apare in comunicatele de presa). Puteti comenta mai jos daca gasiti eventuale greseli. In plus, cu timpul voi edita harta astfel incat in 2020, sa avem o reprezentare corecta a sectoarelor de drum asfaltate in actualul mandat al Consiliului Judetean.

Judetul Cluj: distributia geografica a voturilor (2016)

Voturi Valabil Exprimate (VVE) – alegeri parlamentare 2016

Judetul Cluj se afla alaturi de Prahova, Dolj, Constanta, si Iasi in top 5 judete cu cele mai multe voturi valabil exprimate la alegerile parlamentare din 2016 (si nu numai, afirmatia este general valabila). Pe listele de vot in judetul Cluj la alegerile locale erau 607.393 persoane dintre care au votat 272.593 persoane. Similar la cele parlamentare din 2016 au votat (vot valabil) 238.867 persoane. Dintre aceste persoane 120.490 au votat in municipiul Cluj Napoca. Altfel spus, municipiul resedinta de judet voteaza cat restul judetului luat impreuna.

VVE judetul Cluj: total ~239.000

Daca la judetul Cluj municipiul Cluj Napoca reprezinta putin peste 50% din totalul judetului, la Prahova Ploiesti reprezinta 32%, si similar Craiova 40%, Constanta 47%, si Iasi 46%. Observam ca la Cluj exista o super-centralizare a populatiei/voturilor in interiorul resedintei de judet. Daca este sa comparam cu restul judetelor din Regiunea NV (Oradea 36%, Baia Mare 30%, Satu Mare 36%, Bistrita 30%, Zalau 27%) observam ca centralizarea la Cluj comparativ cu acestea este si mai mare.

Daca excludem municipiul Cluj Napoca din ecuatie, observam ca urmatoarele 10 UAT-uri (din cele 80 ramase) reprezinta putin peste jumatate din restul judetului, sau altfel spus ele reprezinta ~27% din tot judetul .

VVE jud. Cluj – fara municipiul Cluj Napoca

Cele 10 UAT-uri care reprezinta ~27% (~66k voturi) sunt: mun. Turda 16.3k, mun. Dej 11.6k, com. Floresti 9.2k, mun. Campia Turzii 7.8k, mun. Gherla 6.8k, com. Baciu 3.4k, com. Apahida 3.4k, oras Huedin 2.7k, com. Gilau 2.5k, com. Aghiresu 1.8k.

Pe langa cele 5 municipii si orasul Huedin, geografic plasate in lunga Somesului si lunca Ariesului (pe rutele principale de conexiune ale judetului cu cele alaturate) mai gasim si 5 comune. Trei dintre acestea se gasesc tot in lunca Somesului si sunt „cartiere dormitor” ale municipiului resedinta de judet (Floresti, Baciu, Apahida), iar cea de-a patra comuna (Gilau) se afla tot in lunga Somesului. Dintre cele zece, doar com. Aghiresu se afla intr-o zona mai retrasa fata de traseele rutiere principale care strabat judetul, probabil si de aceea se afla doar pe locul zece ca si populatie/vve. Aceste detalii geografice explica oarecum de ce aceste asezari au o populatie mai mare decat restul zonelor din judet, care se afla in zone deluroase sau chiar muntoase, unde asezarile sunt mult mai mici, iar densitatea de oameni este redusa.

VVE jud. Cluj: mun. Cluj Napoca + top 10 UAT

Restul de 70 de comune adunat reprezinta ~23% (~52k voturi) din numarul total de voturi ale judetului, adica putin sub primele 10 UAT-uri si putin sub jumatate din voturile din municipiul Cluj Napoca.

VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs
VVE jud. Cluj – bottom 70 UATs

Daca ne uitam la „cele mai mici” / bottom 33 de comune, observam ca impreuna genereaza voturi echivalent cat municipiul Turda (adica ~7%). Geografic vorbind se poate observa ca majoritatea se regasesc in zone muntoase si pe vai. Exista un grup in zona de sud-vest, a Muntilor Apuseni (Muntii Gilau si Muntii Vladeasa – detalii). Al doilea grup este in zona la nord-vest de Turda, in zona deluroasa dintre Turda si Feleac/Cluj Napoca (singurul grup care se afla pe ruta principala de transport, si nu ascuns intre dealuri sau munti). A treilea grup se afla pe vaile de la sud-vest de Dej si Gherla. A patra grupare se afla in zona deluroasa dintre cele doua rute: Cluj-Dej-Bistrita si Cluj-Mociu-Reghin.

VVE jud. Cluj: bottom 33 UAT-uri

Sursa datelor o gasiti aici.

Vezi si:
– Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii
– Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V
– Consilieri Judeteni (Cluj): istoric si statistica 1996-2016

Alegeri locale 2016, Regiunea NV: statistica Judete si Municipii

Alegeri locale 2016 – Regiunea Nord-Vest (judete si municipii)

Pentru Regiunea Nord-Vest statistica alegerilor locale din iunie 2016 la nivel de consiliu judetean, consiliul local al municipiilor si oraselor este prezentata mai jos in detaliu pe fiecare judet, dar prentru inceput prezint o agregare a fotoliilor de PRIMAR la nivelul intregii regiuni. UAT-urile sunt impartide (dupa importanta) in 5 nivele si anume: rang 0 (Bucuresti), rang 1 (13 municipii resedinta de judet ale celor mai importante judete), rang 2 (restul de municipii, de o importanta mai scazuta ca primele 13), rang 3 (orasele) si rang 4 (comunele).

La nivelul Regiunii NV situatia fotoliilor de primar sta in felul urmator:

  • rang 1 (municipii): ambele municipii de acest rang au primari PNL (Cluj Napoca si Oradea), acestea fiind cele mai importante asezari din Regiunea NV. Cluj Napoca reprezinta ~50% din populatia care voteaza din judetul Cluj, iar Oradea reprezinta ~36% din populatia judetului Bihor, deci procente enorm de mari din judetele respective (detalii).
  • rang 2 (municipii): PSD conduce (detasat daca luam in calcul si alianta cu UNPR si alianta de la Baia Mare), UDMR pe locul doi iar PNL doar pe locul trei. De mentionat ca UDMR sta foarte bine la acest nivel in judetele Bihor si Satu Mare.
  • rang 3 (orase): PSD conduce, PNL pe locul doi, UDMR pe trei si PMP si un independent incheie plutonul. De mentionat ca aici jumatate din scorul PSD vine doar din judetul Maramures unde sunt cele mai multe orase, iar PSD are primar in majoritatea lor. De asemenea scorul PMP vine exclusiv tot din Maramures, la fel si primarul independent.
  • rang 4 (comune): PSD conduce din nou, PNL pe doi, UDMR pe trei si apoi la mare departare restul partidelor. Spre deosebire de celelalte nivele aici gasim (pe langa partidele de mai sus si clasicele lor aliante) si alte 7 formatiuni (Alde, FDGR, PCM, etc). De mentionat ca cea mai mare comuna din Romania, Floresti (jud. CJ) are primar PNL.

Totusi daca analizam putin situatia din perspectiva economico-geografica PNL si UDMR domina cele doua judete cu PIB ridicat (Cluj: PIB ~9 miliarde euro, Bihor: PIB 4.5 miliarde). Maramures cu un PIB ~3.5 miliarde este dominat de PSD. Satu Mare cu un PIB ~2.3 miliarde este dominat de UDMR. Bistrita-Nasaud cu un PIB ~2.1 miliarde este dominat de PSD, iar Salaj cu un PIB ~1.6 miliarde este condus tot de PSD (sursa PIB judete). Ordonand cele sase judete dupa PIB si uitandu-ne la primele doua locuri si ultimele doua putem observa ca statistica aceasta cumva intareste cliseul ca in zonele mai putin instarite se voteaza PSD, pe cand in cele mai prospere se voteaza PNL.

Primari: Regiunea NV (2016 – rang1, 2, 3 si 4)

 

CLUJ

  • Consiliul Judetean CJ: presedinte CJ PNL Alin Tise; majoritate PNL(18), UDMR(7); opozitie PSD(12)
  • Municipiul Cluj-Napoca: primar PNL Emil Boc; majoritate PNL(17),  UDMR(5); opozitie PSD(5)
  • Municipiul Campia Turzii: primar PNL Dorin Lojigan; majoritate PNL(8), UDMR(2), PPUSL(1 din 2); opozitie PSD(5), PMP(1), PPUSL(1 din 2)
  • Municipiul Dej: primar PSD Morar Costan; PSD(11), PNL(5), UDMR(2), PRM(1)
  • Municipiul Gherla: primar PSD Neselean IoanPSD(7), PNL(4), PMP(4), UDMR(3), PACT(1).
  • Municipiul Turda: primar PSD Matei Cristian; majoritate PSD(7), PMP(3), ALDE(3), UDMR(2), PRM(1), opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Huedin

 

BIHOR

  • Consiliul Judetean BH: presedinte CJ Pasztor Sandor; majoritate UDMR (7), PSD(9), ALDE(2); opozitie PNL(17),
  • Municipiul Oradea: primar PNL Ilie Bolojan; majoritate PNL(18); opozitie PSD(5), UDMR(4)
  • Municipiul Beius: primar PNL Mlendea Petru; PNL(7), PSD(6), ALDE(2), UDMR(1), M10(1)
  • Municipiul Marghita: primar UDMR Pocsaly Zoltan; UDMR(7), PNL(6), PSD(4)
  • Municipiul Salonta: primar UDMR Torok Laszlo; UDMR(12), PSD(3), PNL(2)
  • Orase (primar): Alesd, Nucet, Sacueni, Stei, Valea lui Mihai, Vascau
Consilieri Judeteni: Regiunea NV (2016)

 

MARAMURES

  • Consiliul Judetean MM: presedinte CJ PSD Zetea Gabriel; PSD(14), PNL(9), CBM(5), PMP(3), UDMR(2), PER(2)
  • Municipiul Baia Mare: primar CBM (UNPR-PNTCD-FDRG-PRRo) Chereches Catalin, CBM(11), PNL(3), PSD(3), UDMR(2), PMP(2), PER(2)
  • Municipiul Sighetu Marmatiei: primar PSD Scubli Horia; UNPR+PSD(9), PNL(7), UDMR(2), independent(1)
  • Orase (primar): Baia Sprie (ind), Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Tautii-Magheraus, Tirgu Lapus, Ulmeni, Viseu de Sus

 

SATU MARE

  • Consiliul Judetean SM: presedinte CJ Pataki Csaba; majoritate: UDMR(13), PNL(7); opozitie PSD(9), ALDE(4)
  • Municipiul Satu Mare: primar UDMR Kereskenyi Gabor, majoritate: UDMR(10), PNL(3), opozitie: PSD(7), ALDE(3)
  • Municipiul Carei: primar UDMR Kovacs Eugen, majoritate: UDMR(12); opozitie: PSD(3), PNL(2), ALDE(2)
  • Orase (primar): Ardud, Livada, Negresti-Oas, Tasnad
Consilieri Locali: Regiunea NV (2016)

 

BISTRITA NASAUD

  • Consiliul Judetean BN: presedinte CJ PSD Moldovan Emil; majoritate PSD(19), ALDE(3); opozitie PNL(9)
  • Municipiul Bistrita: primar PSD Cretu Ovidiu; PSD(11), ALDE(2), PER(2), UDMR(1); opozitie PNL(5)
  • Orase (primar): Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai

 

SALAJ

  • Consiliul Judetean SJ: presedinte CJ PSD Marc Tiberiu; majoritate PSD(12), UDMR(7); opozitie PNL(10), UNPR(2)
  • Municipiul Zalau: primar PSD Ciunt Ionel; majoritate PSD(9), UDMR(3), ALDE(1); opozitie PNL(5), PMP(2), PNTCD(1)
  • Orase (primar): Cehu Silvaniei, Jibou, Simleu Silvaniei

Vezi si:
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI LOCALI
– Alegeri Locale 2016: statistica CONSILIERI JUDETENI
– Alegeri Locale 2016: statistica PRIMARI

Alegeri Parlamentare 2016: Parlamentari Regiunea N-V

Cei 4 Senatori si 10 Deputati din judetul Cluj (2016-2020)

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 cele sase partide care au intrat in noul Parlament au obtinut urmatoarele voturi, procente si mandate de Senatori/Deputati. Voturile si procentele sunt de la Senat, iar cele de la Camera Deputatilor sunt aproape identice, diferenta fiind foarte mica. Pentru detalii vedeti la sursa. Restul voturilor pana la 7.258.939 au fost obtinute de partidele care nu au trecut pragul de 5% sau au fost voturi invalide. Prezenta la vot a fost de 39.46%.

Partid Voturi % Mandate
Senatori
Mandate
Deputati
PSD 3.221.786 45,68 67 154
PNL 1.440.193 20,42 30 69
USR 629.375 8,92 13 30
UDMR 440.409 6,24 9 21
ALDE 423.728 6,01 9 20
PMP 398.791 5,65 8 18

Pentru cele sase judete din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest situatia sta in urmatorul fel (pentru detalii asupra activitatii parlamentare – initiative legislative, declaratii politiice, intrebari, interpelari, luari de cuvant, motiuni, vot electronic, declaratii de avere – vedeti linkul de „detalii” din dreptul fiecarui parlamentar):

 

CLUJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Cluj au fost alesi 4 senatori si 10 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele (sursa):

PSD
26,1%
PNL
27,9%
USR
15,3%
UDMR
14,5%
ALDE
5%
PMP
3,2%

Senatori:

  • Remus Mihai GOTIU – USR (detalii)
  • Vasile ILEA – PSD (detalii
  • LASZLO Attila – UDMR (detalii
  • Marius-Petre NICOARA – (ales PNL), acum Indep (afiliat ALDE) (detalii

Deputati:

  • Cristina BURCIU – PSD (detalii)
  • Steluta-Gustica CATANICIU – ALDE (detalii)
  • CSOMA Botond – UDMR (detalii)
  • Adrian-Octavian DOHOTARU – (ales USR), acum Indep (detalii)
  • Cornel ITU – PSD (detalii)
  • Sorin-Dan MOLDOVAN – PNL (detalii)
  • Gabriel-Horia NASRA – PSD (detalii)
  • Nechita-Adrian OROS – PNL (detalii)
  • Vasile-Florin STAMATIAN – PNL (detalii)
  • Emanuel-Dumitru UNGUREANU – USR (detalii)

 

BIHOR

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bihor au fost alesi 4 senatori si 9 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

33,5% 27,7% 4,4% 23,7% 4,1% 2,1%

Senatori:

Deputati:

  • BIRO Rozalia-Ibolya – UDMR (detalii)
  • Gheorghe-Danut BOGDAN – PSD (detalii)
  • Florica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Marina-Adelina COSTE -> inlocuita de Dumitru GHERMAN – PSD (detalii si aici)
  • Ioan CUPSA – PNL (detalii)
  • Silviu DEHELEAN – USR (detalii)
  • Gavrila GHILEA – PNL (detalii)
  • Ioan Sorin ROMAN – PSD (detalii)
  • SZABO Odon – UDMR (detalii)

 

MARAMURES

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Maramures au fost alesi 3 senatori si 7 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

44,2% 19,3% 7,6% 6,9% 4,7% 8,3%

Senatori:

  • Severica-Rodica COVACIU – PMP (detalii)
  • Liviu-Marian POP – PSD (detalii)
  • Ioan-Iustin TALPOS – (ales PMP), acum Indep (afiliat PSD) (detalii)

Deputati:

  • APJOK Norbert – UDMR (detalii)
  • Marius Sorin-Ovidiu BOTA – PSD (detalii)
  • Viorica CHERECHES – PNL (detalii)
  • Vlad-Emanuel DURUS – USR (detalii)
  • Calin-Vasile-Andrei MATEI – PSD (detalii)
  • Gheorghe SIMON – PSD (detalii)
  • Adrian-Mihăiţă TODORAN – PMP (detalii)

 

SATU MARE

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Satu Mare au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29% 15,3% 3,2% 40,1% 5,2% 2,6%

Senatori:

  • Gabriel-Beniamin LES – PSD (detalii)
  • TUROS Lorand – UDMR (detalii)

Deputati:

  • Ioana BRAN – PSD (detalii)
  • ERDEI DOLOCZKI Istvan – UDMR (detalii)
  • MAGYAR Lorand-Balint – UDMR (detalii)
  • Romeo Florin NICOARA – PNL (detalii)
  • Octavian PETRIC – PSD (detalii)

 

SALAJ

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Salaj au fost alesi 2 senatori si 4 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

29,6% 27% 5,4% 25,3% 5% 3,6%

Senatori:

  • Vasile-Cristian LUNGU – PMP (detalii)
  • Gheorghe POP – PSD (detalii)

Deputati:

  • Liviu-Ioan BALINT – (ales PMP), acum PSD (detalii)
  • Lucian Nicolae BODE – PNL (detalii)
  • Iuliu NOSA – PSD (detalii)
  • SERES Denes – UDMR (detalii)

 

BISTRITA-NASAUD

La alegerile parlamentare din 2016 pentru judetul Bistrita-Nasaud au fost alesi 2 senatori si 5 deputati. Procentele obtinute pentru Senat sunt urmatoarele:

45,4% 24,7% 5,2% 4,6% 8,8% 4,5%

Senatori:

Deputati:

  • Cristina-Ionela IURISNITI – USR (detalii)
  • Adriana-Doina PANA – PSD (detalii)
  • Robert-Ionatan SIGHIARTAU – PNL (detalii)
  • Ionut SIMIONCA – PMP (detalii)
  • Vasile-Daniel SUCIU – PSD (detalii)

Vezi si: Alegeri Parlamentare 2016: statistica Diaspora

Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Traseele 1-3 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

20 de sectoare de drumuri județene, totalizând 331 de km, propuse pentru modernizare cu fonduri europene:

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat vineri, 13 iulie 2018, propunerea de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord„, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Traseele 4-9 depuse pt. finantare prin POR 2014-2020

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare în cadrul apelului de proiecte P.O.R. 2018/6/6.1/6.

Harti interactive cu toate traseele gasiti aici: traseele 1-3, traseele 4-9.

Traseul județean nr. 1

  • DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000
  • DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000
  • DJ107L  Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

  • DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000
  • DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500
  • DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

  • DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000
  • DJ150   Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300
  • DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800
  • DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

  • DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260
  • DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

  • DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

  • DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100
  • DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

  • DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

  • DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647
  • DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

  • DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800
  • DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000″

Sursa textului aici.

Vezi si: Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

Proiecte infrastructura rutiera in Regiunea Nord-Vest

http://www.proinfrastructura.ro/proiecteinfrastructura.html

Mai jos gasiti o prezentare succinta a proiectelor de infrastructura rutiera pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Am decis sa includ doar proiecte cu sanse de realizare pana in 2025. Harta interactiva gasiti aici.

Autostrada A3: Campia Turzii – Bors

Am pus Campia Turzii deoarece este la „granita” regiunii, cu Regiunea Centrala. Autostrada reprezinta (sau mai bine zis, VA reprezenta in viitor) axa principala de conexiune a regiunii cu Ungaria (si mai departe cu Uniunea Europeana), iar la celalalt capat cu Regiunea Centrala (si mai departe spre Moldova, sau spre Sud).

Podul Somes si portiunea Gilau-Nadaselu:
Podul care este in acest moment in lucru (aici ultima filmare din drona, iar harta aici) reprezinta portiunea lipsa pentru a putea folosi portiunea deja finalizata Gilau-Nadaselu (filmare drona aici). Update: deschis pentru trafic in septembrie 2018.

Suplacu de Barcau – Bors:
Ultima filmare pentru aceasta portiune o gasiti aici, iar harta aici. Portiunea a fost sparta in trei loturi si au fost scoase la licitatie. Avand in vedere ca in Ungaria se lucreaza intens la portiunea de autostrada care s-ar conecta la A3 si care are termen de finalizare in 2020, ar cam trebui sa finalizam si noi aceste loturi. Se pare ca nu prea o sa reusim (licitatii, contestatii, autorizatii, lucrari efective in teren), dar se va incerca sa se termine primul lot de aproximativ 5 km pana in zona Biharia (Oradea).

Nadaselu – Suplacu de Barcau:
Sectiunea inca nu a fost scoasa la licitatie (harta aici). Cea mai interesanta portiune este in zona Zalau, unde este proiectat un tunel, iar acel tunel va intarzia proiectul (va dura intre 5 si 7 ani doar executia, iar licitatia inca nu a fost inceputa).

Statiu lucrarilor la Autostrazi, updatat la zi aveti pe forumul PeUndeMerg aici. Thread dedicat pentru autostrada A3 gasiti tot pe forumul PUM aici.

Drum legatura DN1-A3 – zona Tureni (centura Turda)

Un drum de aproximativ 3 km intre DN1 si A3 in zona carierei Sandulesti ar functiona pentru Turda si Tureni ca si centura ocolitoare. Turda as scapa de traficul de tranzit care o sufoca. Am descris acest proiect aici (explicatii si harti) si aici (video). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici.

Centura metrololitana – Cluj Napoca

Proiectul care ar muta traficul de tranzit de pe axa est-vest in afara orasului este unul dintre cele mai asteptate din zona (am vorbit aici despre situatiei traficului de tranzit in zona Cluj Napoca). Recent demersurile pentru scoaterea la licitatie a Studiului de Fezabilitate au fost preluate de catre autoritatile locale, deoarece cele centrale nu aveau interes sa se miste „mai cu talent” si sa nu se piarda finantarea nerambursabila (dar care autoritate centrala are?). Primaria aloca bani pentru SF in 2018 (detalii). Ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat pe forumul PUM aici. Update: semnat contractul pentru executia SF (detalii + descriere traseu).

Centura ocolire nord – Floresti si Gilau

Traficul pe DN1 intre Floresti si Cluj este printre cele mai aglomerate, daca nu cel mai aglomerat din tara (date trafic PMUD Cluj). Acest drum de la A3 si pana la intrarea in Cluj unde se va prelungi cu proiectul precedent vor decongestiona traficul din zona. Similar ar face intre A3 si partea de est a localitatii Gilau, catre Huedin. Centurile metropolitana Cluj Napoca, de nord Floresti si de nord Gilau le puteti vedea in imaginea urmatoare:

 

Centura ocolire – Zalau (etapa a II-a)

Traficul de tranzit din municipiul Zalau pe ruta Cluj – Satu Mare (sau Carei) are nevoie de o centura de ocolire pentru a elibera municipiul de o incarcare inutila. Exista centura veche (cea de Est), dar care de ani buni este in oras, deci nu mai reprezinta o centura. Recent s-a finalizat portiunea I-a din centura de Vest a municipiului Zalau (harta), dar nu a adus asa de multa valoare. Portiunea lipsa este in stadiu de lucru al SF-ului (detalii). De asemenea centura se va lega in viitor si de A3. Update: realizarea SF-ului este pe final (14 octombrie).

Centura ocolire – Satu Mare

Traficul din Satu Mare are cinci directii principale, dintre care 4 sunt mai importante (vama Petea, Oradea, Baia Mare, Zalau). Orasului ii lipseste o centura ocolitoare iar orasul este sufocat de traficul de tranzit, cu atat mai mult cu cat orasul este „rupt” in doua de raul Somes, care este traversat in acest moment de doar doua poduri rutiere (exista proiect si finantare PNDL pentru al treilea – vezi aici). Ultimele informatii despre acest proiect le gasiti pe threadul dedicat aici. Plansa proiectului o gasiti aici. Video cu tot traseul centurii (19.5 km) aici.

Centura ocolire sud – Carei

Proiect important deoarece pe DN19 intre Satu Mare si Oradea traficul este intens si trece prin centrul municipiului Carei. Pentru acest proiect harta o gasiti aici. Ultima informatie despre acest proiect a aparut in 27.12.2017 pe threadul de Centuri Rutiere aici si anume s-a lansat licitatea pentru continuarea lucrarilor (stadiul curent: 80%). Fiind un thread cu multe subiecte, pentru ultimele detalii, folositi linkul acesta, si cautati in dreapta sus cuvantul „carei” (valabil pentru toate proiectele care nu au thread dedicat). Video cu starea centurii in octombrie 2018 aici.

Centura ocolire est – Sacuieni

Sacuieni este asezat tot pe drumul DN19 si deci are aceeasi problema ca si Carei. Bineinteles si solutia este aceeasi, varianta ocolitoare. Proiect hotarare guvern pentru exproprieri suplimentare (octombrie 2018) gasiti aici si (noiembrie 2018) aici.

Centura ocolire vest – Oradea (si legatura A3)

Punctul de trecere de la vama Bors genereaza un nivel de trafic ridicat in zona municipiului Oradea (video aici). Municipiul are acum o centura (cu intersectii denivelate) dar partea de nord-vest lipseste (de la zona caii ferate pana langa Sintion).
De asemenea in viitorul apropiat dupa ce se termina (portiuni din) A3 si autostrada din Ungaria traficul va creste si mai mult in zona de nord-vest, si de aceea se preteaza o legatura intre A3 (zona Biharia) si Oradea – zona de vest, harta aici si aici. Completarea studiului de fezabilitate pentru drumul de legatura cu A3 are contract nou semnat (informatii aici). Informatii despre proiectul de 120 milioane euro gasiti si aici. In plus si pe actuala centura sunt in pregatira inca doua intersectii denivelate (detalii aici). Un video cu cei 13.5 km ai centurii actuale in care se vad trecerile denivelate gasiti aici, iar pasajul propus este la minutul 6:05. Update: ultimele informatii le gasiti pe threadul dedicat aici.

Centura ocolire est – Salonta

Aflat pe traseul DN79 Oradea – Arad, Salonta este traversata prin centru de aceasta ruta. Consiliul Judetean Bihor a finalizat Studiul de Fezabilitate pentru aceast proiect si cauta finantare pentru executie (detalii aici).

 

Centura ocolire – Alesd

Pozitionat pe DN1 intre Cluj Napoca si Oradea, orasul Alesd este strabatut pe axa est-vest de tot traficul de pe DN1. Solutia este o centura la sud de aproximativ 9.6 km, si separat pentru a rezolva traficul est-nord (spre Nusfalau/Marghita) o centura de nord in lungime de 8 km. Ambele licitatii sunt anulate (detalii). Harta aici.

Centura ocolire – Beius-Stei

Drumul DN76 Deva – Oradea, unul destul de aglomerat mai ales la nord de Stei creeaze probleme majore mai ales localitatilor intre Stei si Beius. Exista un proiect (planse harti aici) care ar rezolva problema traficului de tranzit (harta aici). O stire din presa locala pe acest subiect aveti aici.

Centura ocolire – Beclean

Beclean este pozitionat pe DN17 intre Dej si Bistrita si este tranzitat de tot traficul care vine din Moldova spre Cluj sau spre Baia Mare. Un segment de drum scurt (1.2 km) cu pod peste Somes si optional si reabilitarea unui segment de 4.6 km de drum national ar rezolva problema tranzitarii orasului Beclean, judetul Bistrita. Articol dedicat si descrierea traseului aveti aici.

Harta recensamant circulatie rutiera (2010)

Alte proiecte:

  • Centura ocolire Baciu – are interes mai mult local decat regional (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Floresti Sud – are interes mai mult local (am scris desprea acest proiect aici)
  • Centura Baile Felix – similar are interes mai mult local (harta)
  • Centura ocolire Dej – traficul care vine din partea de nord a Moldovei ajunge inevitabil in zona Dej, orasul fiind sufocat pe doua directii. O centura ocolitoare ar ajuta la decongestionarea traficului (informatii din presa locala aici).
  •        Centura ocolire Huedin – interes regional, exista un SF din anul 2011
  • Drum express Halmeu – Turda (prezent in MPGT) – fara sanse de realizare pana in 2025
  • Drumul express Zalau – Satu Mare/Baia Mare – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • Drum express Baia Mare – Satu Mare – granita – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)
  • A11/DX11 intre Oradea si Arad – fara sanse de realizare pana in 2025 (harta)

Proiecte Regiunea NV prin Programul Operational Regional 2014-2020

„Astăzi a avut loc ceremonia de semnare a șapte contracte de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene din Regiunea de Nord-Vest, ceremonie la care a participat Comisarul European Corina Crețu.

Prin aceste proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 6, Prioritatea de Investiții 6.1, se vor reabilita 148 kilometri de drumuri județene, valoarea totală a finanțării nerambursabile depășind o jumătate de miliard de lei.

Traseele asupra cărora se va interveni au o importanță deosebită și pentru valorificarea potențialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Contractele de finanțare semnate astăzi se referă la:

  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita județ Bihor – Baraj Drăgan) de la kilometrul 26+455 la kilometrul 29+495 și DJ764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la kilometrul 0+000 la kilometrul 22+164,500, proiect implementat de UAT Județul Cluj, (harta aici)
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni: reabilitarea și modernizarea DJ108K, lungime totală de 12,893 kilometri, județul Bihor, proiect implementat de UAT Județul Bihor (harta aici)
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, prin modernizarea și reabilitarea DJ109 (intersecție DN1C – limita județ Salaj) de la kilometrul 0+000 la kilometrul 31+976, proiect implementat de UAT Județul Cluj (harta)
    Update: licitatia a fost castigata (sursa) 
  • Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, prin modernizarea DJ172A (kilometrul 33+000 – kilometrul 39+452), DJ161G (de la kilometrul 0+000 la kilometrul 18+406) și DJ161 (intersecția DN16) – Gădălin – Bonțida – DN 1C (kilometrul 0+000 – kilometrul 16+933,100), proiect implementat de UAT Județul Cluj (harta aici)
  • Modernizarea DJ172D: Mureșenii Bârgaului (DN17) – Lac Colibița – Colibița – Bistrița Bârgăului (DN17) – (DN17) Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică (DN17D) – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei – Ilva Mare – Lunca Ilvei – limita județ Suceava, județ Bistrița-Năsăud, lot 1, tronson 2, proiect implementat de UAT Județul Bistrița-Năsăud (harta aici)
  • Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ196: limita județului Satu-Mare – Horoatu Cehului – Benesat, de la kilometrul 28+000-28+900 la kilometrul 36+080-43+150, proiect implementat de UAT Județul Sălaj (harta)
  • Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ108D: Crișeni (DN 1H) – Cehu Silvaniei (DJ 196), de la kilometrul 0+000 la kilometrul 22+693, proiect implementat de UAT Județul Sălaj (harta aici)

REGIO 2014-2020 finanțează, în prezent, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, investiții în infrastructură pentru mai mult de 300 de kilometri de drumuri județene, proiecte a căror alocarea nerambursabilă depășește 1,31 miliarde de lei.”

Citatul este luat de pe pagina oficiala ADR Nord-Vest (link aici), dar am reordonat lista de proiecte pentru a facilita o mai usoara parcurgere a ei, pe zone geografice. Linkurile catre traseele Google Maps imi apartin.
Tot pe pagina ADR NV puteti gasi si o harta interactiva cu proiectele derulate prin POR 2014-2020 (harta aici)
Statistici POR 2014-2020 gasiti aici

Update 17 aprilie 2018

Demarare licitatie de modernizare, cu fonduri europene, pentru aproximativ 32 km pe DJ 109 – Drumul Bistritei (harta). Costul aproximativ total este de ~ 55.4 milioane lei din care 98% sunt fonduri nerambursabile. Lucrarea este impartita in doua loturi (sursa si detalii):

  • Lotul 1 – DJ 109 Rascruci – Borsa – Vultureni (~20 km)
  • Lotul 2 – DJ 109 Aschileu – limita judetului Salaj (~12 km)

Vezi si: Proiecte judetul Cluj depuse pt Programul Operational Regional 2014-2020

Alocari PNDL 2: Regiunea de Nord-Vest

Alocari PNDL 2: Regiunea Nord-Vest
Alocari PNDL 2: Regiunea Nord-Vest

Dupa comparatie facuta la nivel national (vezi aici) am continuat analiza alocarilor Planului National de Dezvoltare Locala (2017-2020), la nivelul unei regiuni de dezvoltare, si anume al Regiunii Nord-Vest care cuprinde judetele: Bihor, Satu Mare, Maramures, Salaj, Cluj si Bistrita Nasaud. Am luat fiecare judet in parte si am extras alocariile banilor pe domenii pentru a vedea care sunt prioritatile acelui judet cu privire la cele sapte domenii: transport, canalizare, apa potabila, educatie, sanatate, iluminat public, reabilitare cladiri administrative:

PNDL judetul Bihor - domenii
Bihor

PNDL judetul Satu Mare - domenii
Satu Mare

PNDL judetul Maramures - domenii
Maramures

PNDL judetul Salaj - domenii
Salaj

PNDL 2 (2017-2020) judetul Cluj
Cluj

PNDL judetul Bistrita Nasaud - domenii
Bistrita Nasaud

In graficele de mai sus se pot vedea procentele (in bani) alocate fiecarui domeniu, dar si numarul de proiecte per domeniu. Cateva observatii:

  • proiectele de transport (construire/reabilitare poduri si podete, asfaltari strazi, drumuri comunale si judetene) sunt in comparatie cu celelalte printre cele mai scumpe. In medie un proiect de transporturi are costuri de aproximativ 7 milioane lei. Transporturile au avut prioritatea numarul unu pentru toate judetele, alocand cele mai mari procente (40-58%).
  • proiectele de canalizare (infiintare/extindere retea de canalizare, statii epurare) sunt cele mai scumpe, chiar mai scumpe decat cele din transport cu costuri de aproximativ 9 milioane lei per proiect si sunt cam de doua ori mai scumpe decat cele de apa potabila (infiintare/extindere retea apa potabila, statii de purificare) care costa in medie cam 4.8 milioane lei. Proiectele de canalizare au avut aceeasi prioritate (a doua) pentru toate judetele, care au alocat intre 21 si 27 procente. Similar si proiectele pentru apa potabila ocupa locul al treilea cu alocari intre 9 si 16 procente. Aici face exceptie Bistrita Nasaud cu alocare de doar 2%.
  • proiectele de educatie (infiintare/extindere/renovare cresa, gradinita, scoala sau liceu, dotari material didactic, anvelopa termica, incadrare in normele ISU) sunt mult mai ieftine prin comparatie, media unui astfel de proiect fiind de aproximativ 1.6 milioane lei. Prioritatea numarul patru pentru toate judetele din regiune, judetele au alocat intre 7 si 12 procente (cu exceptia BN pentru care a fost prioritatea numarul trei si a alocat 16%).
  • similar si cele din sanatate (infiintare/reabilitare/modernizare dispensare medicale, centre medicale sau centre stomatologice, dotari spital) sunt mai ieftine, media unui proiect fiind de aproximativ 1.2 milioane lei. Cu exceptia Clujului care a alocat 8%, restul judetelor au alocat sub 4%.
  • costul iluminatului public (creere, extindere retea) este si el comparativ cu cel din educatie si sanatate, chiar mai ieftin, in medie de aproximativ 0.9 milioane lei. Numarul proiectelor de acest fel este unul foarte scazut, doar judetul Cluj alocand 4%, restul judetelor alocand sub 1%.
  • reabilitarea cladirilor administrative (in principal primarii) costa in medie 1 milion lei per proiect. Judetul Salaj a alocat bani pentru cinci proiecte de acest fel, restul judetelor sub 3 proiecte.

Nota: valorile de mai sus sunt doar niste valori medii calculate la intreaga regiune de dezvoltare si scopul lor este doar de a prezenta o imagine de ansamblu. De exemplu media pentru transporturi este de 7 milioane lei per proiect, dar exista proiecte si sub 1 milion (poduri peste vai de mici dimensiuni, asfaltari pe segmente scurte de drum comunal sau strazi secundare). De asemenea exista si proiecte foarte mari alocate consiliilor judetene ce trec de 100 milioane lei (proiecte de reabilitare drumuri judetene pe distante lungi).

Surse:
– Alocare PNDL 2 (Ministerul Dezvoltarii)

Din aceeasi categorie:
– Alocari PNDL 2: Judetul Cluj
– Alocari PNDL 2: Nivel national
– Alocari PNDL 2: Regiunea Centru
Alocari PNDL 2: Regiunea Vest
– Buget transporturi Cluj Napoca: Analiza multianuala
– Buget general Cluj Napoca: Analiza multianuala